Paradisul de 233 hectare din Bărăgan. Ferma piscicolă de la Ciocăneşti, destinaţie de vis pentru relaxare
0O plimbare în aer liber într-un peisaj de basm, departe de agitaţia cotidiană, este cea mai bună alegere. Pasionaţii de călătorii, de piscicultură, obervarea păsărilor ori de cicloturism se pot relaxa într-o zonă mirifică din Bărăgan.
La ferma piscicolă de la Ciocăneşti, un paradis întins pe o suprafaţă de 233 de hectare, oricine poate veni să se relaxeze gratis. Directorul fermei, ing. Marin Hodorogea, pasionat de piscicultură, spune că, într-adevăr câteva ore petrecute la Ciocăneşti sunt o binefacere.” Eu iubesc piscicultura de 45 de ani. Am urmat un liceu cu acest profil, am mers mai departe la facultate şi din 1980 sunt în Bărăgan la această fermă, m-am îndrăgostit iremediabil de acest locuri”, povesteşte directorul fermei.
Potecă tematică
Deşi s-a născut la Galaţi, Marin Hodorogea a făcut carieră la Călăraşi, unde a fost repartizat după finalizarea studiilor superioare. Şi acum, colegii din ţară îl caută pentru a le da sfaturi legate de piscicultură, pentru a-i îndruma în proiectele pe care le dezvoltă. Toată lumea îl ştie ca un profesionist desăvârşit, omul pentru care piscicultura nu mai are secrete. În 1999, alături de un asociat a plătit aproximativ 7 miliarde lei vechi pentru ferma de la Ciocăneşti. Proprietar cu acte în regulă, Hodorogea s-a ambiţionat şi a transformat locul într-unul de vis.
“ În delta de la Ciocăneşti, pentru iubitorii de natură şi de relaxare a fost amenajat un observator de păsări, la fermă putând fi văzute majoritatea speciilor întâlnite în Delta Dunării, precum şi o potecă tematică, ce poate fi parcursă fie pe jos, fie cu bicicleta”, spune directorul.
Pasiune şi multă muncă
Cea mai mare unitate de producerea a puietului de peşte din ţară, ferma de la Ciocăneşti este un model de urmat. “Am investit aproape tot ce am câştigat, am pus multă pasiune, muncă şi zile nedormite în acest loc. Din 1980 de când lucrez aici, dacă am avut 4-5 zile libere pe an. Rezultatele se văd şi credem noi, întreaga echipă, e foarte important să împărţim cu oamenii ceea ce am realizat. De ani de zile lucrăm pentru ca ferma să devină o destinaţie pentru cei care apreciază natura sau care doresc să înveţe despre acvacultura responsabilă. Împreună cu WWF am reuşit să facem paşii necesari şi acum suntem pregătiţi să satisfacem interesele ecoturiştilor”, spune Marin Hodorogea, proprietarul fermei piscicole.
Ferma multifuncţională
Situată în lunca Dunării Inferioare, la doar 2 km de fluviu, ferma piscicolă Ciocăneşti include 30 de bazine, ce ocupă o suprafaţă totală de 233 ha. Acestea sunt utilizate pentru creşterea puietului de crap, somn, cosaş, sânger, novac şi stiucă, folosit pentru popularea altor ferme piscicole şi producţia de peşte pentru comerţ.
“ În ultimii ani am încercat să integrăm componenta de ecoturism în activitatea fermei piscicole pentru a crea o „fermă multifuncţională” care să permită localnicilor, dar şi turiştilor, să se bucure de timp liber petrecut în natură, precum şi de excursii educaţionale. De exemplu, profesorii pot veni aici cu elevii pentru ca aceştia să vadă şi în realitate speciile din manual, spune Cristina Munteanu, Manager proiecte ape dulci în cadrul WWF-România.
Face parte din situl natura 2000
Din 2007, ferma Ciocăneşti a fost integrată în situl Natura 2000 Ciocăneşti – Dunăre, fiind locul unde cuibăresc peste 100 de specii de păsări care găsesc aici hrana necesară. Dintre acestea, 31 sunt protejate la nivel european, iar 18 la nivel naţional. Pot fi observate aici specii ca stârcul de noapte, cormoranul mic şi cormoranul mare, corcodelul mare, stârcul cenuşiu, ţigănuşul, egreta mare şi egreta mică, chirighiţa cu obraz alb, lişiţa, raţa roşie, pelicanul creţ şi pelicanul comun. O altă specie care poate fi întânită este vidra, şi ea protejată la nivel european, care găseşte aici hrană suficientă şi adăpost în malurile canalelelor. În ceea ce priveşte vegetaţia, în cadrul fermei se găsesc atât plante tipice de zonă umedă, plante acvatice, cât şi numeroase plante comune: de la urzici şi traista ciobanului, rogoz, stuf şi papură, până la arbori şi arbuşti cum ar fi plopul canadian şi răchita.
Conservarea speciilor de păsări
Deoarece ferma face parte dintr-un sit Natura 2000, procesul de producţie piscicolă se realizează astfel încât să asigure conservarea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl. Astfel, nu se folosesc pentru hrana peştilor materii provenite de la organisme modificate genetic şi nici materii care să ducă la eutrofizarea apelor. De asemenea, pe teritoriul fermei sunt interzise activităţile care ar putea polua sau deteriora habitatele speciilor de păsări, uciderea sau capturarea speciilor protejate, culegerea ouălor din natură sau deranjul intenţionat al speciilor de păsări, incendierea şi distrugerea zonelor cu stuf.
Înca din 2010, WWF-România este prezentă în zonă cu un proiect de conservare şi de menţinere a beneficiilor oferite de către zonele umede precum biodiversitatea, reglarea climatului, calitatea apei, recreere şi nu în ultimul rând, peştele. Acestă zonă-pilot din judeţul Călăraşi a fost aleasă pentru a demonstra modul în care fondurile publice pot fi utilizate eficient pentru stimularea unei dezvoltări economice durabile, prin integrarea activităţilor de conservare în operaţiunile private
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
