Pandemia anulează Boboteaza pe malul Borcei. Cum atragi belşugul în casă în ziua sfinţirii apelor
0
Boboteaza sau Botezul Domnului, marcată pe 6 ianuarie, pe malul Borcei, printr-o serie de evenimente, a devenit o amintire. În acest an, la Călăraşi nu se mai organizează manifestări dedicate acestei sărbători din cauza restricţiilor impuse de pandemie.
Miercuri, pe 6 ianuarie, pe malul Borcei va avea loc o slujbă de sfinţire a apei fără public, iar un preot va arunca în Borcea, simbolic, o cruce de flori, după oficierea Sfintei Liturghii la catedrala Sf. Anastasia. Nici agheasma nu se va mai împărţi în Parcul Central, credincioşii urmând să o primească la biserică, iar tradiţionala fasole cu ciolan şi vinul fiert oferite de către autorităţi vor lipsi în acest an. Primarul oraşului, Marius Dulce, a anunţat că evenimentele cu care erau obişnuiţi călărăşenenii nu se vor mai organiza în 2021.
"Va fi o altfel de Bobotează: fără fasole, fără concursuri, fără alte obiceiuri pe care le aveam. Din păcate, acestea sunt condiţiile şi trebuie să le respectăm. Se va arunca în apă, simbolic, o cruce de flori, pe care nu o va mai recupera nimeni. Recomandarea mea este ca fiecare cetăţean să meargă la biserica la care este arondat pentru a lua apă sfinţită”, a explicat primarul. Totuşi, cei care se vor afla în Parcul Central sunt avertizaţi să respecte regulile sanitare impuse de pandemie: să poarte masă de protecţie şi să păstreze distanţa. Boboteaza reprezintă împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.
Sărbătoarea aminteşte de botezul lui Iisus Hristos
Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan. Pe 6 ianuarie mii de credincioşi merg în biserici ca să ia agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii religioşi o beau ca să fie protejaţi de rele. La Călăraşi, în acest an nu va mai organiza Boboteaza din cauzei pandemiei. Miercuri pe 6 ianuarie, pe malul Borcei va avea loc o slujbă fără public, iar un preot va arunca în apă o cruce de flori. Nici aghiazma nu se va mai împărţi, credincioşii urmând să o primească la biserică, iar tradiţionala fasole cu ciolan şi vinul fiert oferite de către autorităţi vor lipsi în acest an.
Boboteaza sau Botezul Domnului, una dintre cele 12 sărbători creştine importante, este celebrată la 6 ianuarie. Pe lângă tradiţia sfinţirii apelor, până anul trecut, înainte de pandemie, includea şi o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbaţii scot crucea din apă aruncată de preoţi, dar şi superstiţii, precum aflarea ursitului.
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită. „De Bobotează începe activitatea publică a Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se arată pentru prima dată Sfânta Treime, prin botezul de la apa Iordanului. Credincioşii sunt chemaţi să ia darurile Sale din apa cea sfinţită. Totul se înnoieşte şi devine mai limpede acum, de Bobotează“, arată arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie.
Se deschide cerul
În tradiţia populară, sărbătoarea Bobotezei cuprinde o serie de motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi „vorbesc“ animalele.
În plan spiritual, agheasma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase: nu se strică de-a lungul anului, alungă bolile şi spiritele malefice.
„Agheasma este apa vie, leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos. În Ajunul Bobotezei, preoţii au stropit toate casele cu apă sfinţită şi un mănunchi de busuioc, o practică ce poartă noroc. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat“, explică părintele Paul Tudorache, preot în parohia Sf. Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.
Sunt interzise certurile
În ziua de Bobotează creştinii merg la biserică, la slujba de sfinţire a apei. La sfârşitul acesteia, fiecare se întoarce acasă cu un vas în care aduce apa sfinţită. Tot de Bobotează, spun bătrânii satelor, sunt interzise certurile între membrii familiei şi nu se dă nimic din casă, nici măcar cu împrumut. În plus, tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe.
Etnograful Ion Ghinoiu notează în lucrarea sa, „Datini şi obiceiuri de Bobotează“, că pe 6 ianuarie cei doi rivali calendaristici, lupul si calul, primul stăpân peste iarnă, iar al doilea peste vară, luptă pentru o cauză comună: izgonirea diavolului. Tot în ziua de Bobotează vremea o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar vremea bună prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streaşină, se va face vin bun. Dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se spune că animalele din grajd „vorbesc“ la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Se încarcă comentariile...
