Opaiţ Dyonysos, piesă cu valoare excepţională, declarat exponatul lunii aprilie la Muzeul Dunării de Jos

Muzeul Dunării de Jos expune în perioada 1 – 30 aprilie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, o piesă cu valoare excepţională, Opaiţ– Dyonysos.Pe parcursul lunii aprilie, vizitatorii secţiei Arheologie vor putea admira un opaiţ ce-l întruchipează pe Dionysos, descoperit la Ostrov, judeţul Constanţa, în zona Ferma 4, în urma unor cercetări de teren.

“Este remarcabilă asemănarea formei feţei şi a detaliilor acesteia cu o statuetă din bronz descoperită la Pompei (Rediscovering Pompeii, /Sodo, A.M./, 140, cat. 5; Kaufmann-Heinimann 1998, 216, GFV14, Abb.158) şi de asemenea cu herma bifrons cu imaginea lui Dionysos adolescent ce apare în capătul tijei unui candelabru descoperit la Callatis (Preda 1965, 237-238, fig.4 şi 5; Irimia 1966, 24-26, cat. 14; Golhelm 1994, 201, cat.78 /cf. Simion G. 2003/; Traiano 1999, 290, cat.240 /cf. Simion M. 2003/; Simion G. 2003, 87, Pl. L, nr. 57, fig. 29; Simion M. 2003, 161, cat.277; Simion M. 2012, 136, cat. 174). 

Asemănări găsim şi la cele patru busturi ornamentale (bacchusbusten) ce decorau un support pliabil (klappegestel) descoperit la Augst (Kaufmann-Hainemann 1977, 120-121, cat.189, tafel 119-123, sec. III p.Chr.) Multe asemănări găsim şi la o aplică aflată în Musée des Beaux-Arts din Lyon (Boucher 1973, 13, cat.25, bustul unei bacante). 

Apropiată este credem şi reprezentarea figurii pe o statuetă din fildeş de la Savaria (Zoltán 1962, fig.13, tav.IX-X). Trăsături ale feţei, practic identice apar şi la o piesă din bronz (Eros-Amor) datată sec.I-II p.Chr. (GORNY & MOSCH 222, 59, cat. 44)”, susţin reprezentanţii Muzeului din Călăraşi.

Zeul vinului

Zeu al puterii roditoare a pământului, cunoscut mai ales ca zeu al vinului, numit şi Bacchus (zgomotos) atât de greci, cât şi de romani, Dionysos era fiul lui Zeus şi al Semelei, fiica lui Cadmos rege al Tebei. O mare parte dintre scriitorii antici considerau că Dionysos ar fi originar din Tracia, de acolo cultul său extinzându-se, ulterior, spre celelalte regiuni greceşti, începând cu Atica şi Beoţia (regiuni ale Greciei antice), unde mitologia plasează o invazie a tracilor. Alţi scriitori antici afirmau însă că Dionysos era o zeitate de origine frigiană.

Unele legende susţineau că Dionysos era un zeu copil, ipostază în care era venerat la Delfi. Se pare că iniţial (în Grecia clasică) Dionysos se prezintă ca o zeitate populară având rolul de a-l învăţa pe om să cultive viţa-de-vie, şi să facă vinul. De aceea, amplificarea cultului său reflectă răspândirea tehnicilor de cultivare a viţei-de-vie pe teritoriile greceşti.

Începând cu perioada elenistică apar serbările bahice din ce în ce mai îndelungate, mai complexe şi, în multe privinţe mai neînfrânate, Dionysos devenind zeul forţei roditoare a naturii, purtător al legilor şi al civilizaţiei, iubitor al păcii.