Omul care a transformat Păcuiul lui Soare într-o academie. Petre Diaconu, părintele arheologiei din România: Nu sunt aşa de important pe cât spuneţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creatorul arheologiei bizantine din România, care a lăsat în urmă o vastă operă impresionantă prin calitate, erudiţie, varietate şi număr, este omul care a transformat Păcuiul lui Soare, un colţ de rai de la Dunăre, într-o „şcoală de vară”, „o academie”, contribuind la formarea unor noi generaţii de cercetători.

Păcuiul lui Soare este un loc rupt de civilizaţie. Ca să ajungi acolo trebuie să pleci dis-de-dimineaţă din Călăraşi spre Ostrov, în apropiere de Silistra, la graniţa cu Bulgaria. Până la Păcuiul lui Soare faci mai bine de o oră. Înainte de a ajunge aici, în apropierea localităţii Ostrov, găseşti mănăstirea Dervent. Un drum de ţară, care porneşte din spatele lăcaşului de cult, te duce direct către Dunăre. Acolo găseşti mereu barcagii dispuşi să te ducă pe insulă. Drumul nu durează mai mult de cinci minute, iar peisajul e splendid. Conform arheologilor, acesta este al doilea sit ca mărime şi potenţial arheologic din ţară. Acest loc reprezintă, după Ulpia Traiana Sarmisegetuza, cel mai important aşezământ din secolul IX.

La "Păcuiul lui Soare" există o rezervaţie arheologică extrem de importantă, iar cercetătorii au scos la lumină foarte multe obiecte de interes care pot constitui, cu siguranţă, reperele necesare unui muzeu de interes în zonă. Aici au ajuns mulţi cercetători, inclusiv marele Jacques-Yves Cousteau. La Păcuiul lui Soare se află ruinele uneia dintre cele mai importante cetăţi bizantine din arealul sud-est european, cetatea Vicina. 

Imagine indisponibilă

Toma Caragiu, nelipsit de la pescuit în anii 70

Aici, în împrejurimile Călăraşiului, la baltă, au fost realizate şi câteva cadre din producţia regizată de Dinu Cocea „Haiducii lui Şaptecai. Filmul Haiducii lui Şaptecai din 1971, regizat de Dinu Cocea, după un scenariu de Eugen Barbu şi Mihai Opriş. El este cel de-al patrulea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimee Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Colea Răutu. Conform coordonatorului Muzeului Municipal Călăraşi, Florin Rădulescu, zona Călăraşiului, situat pe malul braţului Borcea, a fost în anii 70 locul preferat de regretatul Toma Caragiu. Bun prieten cu Petre Diaconu, celebrul arheolog, Caragiu aproape că nu lipsea din niciun weekeend la malul Dunării.  Îi plăcea foarte mult să pescuiască la Păcuiul lui Soare.

Imagine indisponibilă

Născut la Silistra, refugiat la Călăraşi

Conform Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi, marele arheolog Petre Diaconu s-a născut într-un teritoriu care a făcut vremelnic parte din România, într-o familie mixtă româno-bulgară. Petre Diaconu(6 octombrie 1924, Silistra-3 aprilie 2007, Bucureşti) a urmat cursurile şcolii primare, apoi Liceul “Durostor”, din Silistra, iar după trecerea Dunării cu familia, continuă  studiile la Şcoala nr. 1 (de băieţi) din Călăraşi. 

A cunoscut din tinereţe greutăţile refugiului peste Dunăre şi a participat la cea de-a doua conflagraţie mondială în cadrul unei unităţi de aviaţie din preajma capitalei. 

Imagine indisponibilă

Trecând peste toate piedicile, ajunge strălucit student şi absolvent al Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Remarcat de profesori săi, îndeosebi de Ion Nestor, este angajat, încă din studenţie, la Institutul de Arheologie. Are o relaţie specială cu magistrul Ion Nestor, care îi îndrumă primii paşi în arheologie. Ca tânăr cercetător participă la cercetările arheologice de la Dinogetia – Garvăn, Niculiţel, Cernavodă, Capidava, Mărculeşti-Viişoara, Mangalia, Murfatlar, Cochirleni, Poarta Albă, Mircea Vodă, Mănăstirea Neamţ, Porţile de Fier, Tropaeum Traiani, şi nu în ultimul rând, Păcuiul lui Soare, şantierul arheologic de care şi-a legat numele şi la care a lucrat peste jumătate de secol. 

Cărţi şi sute de articole 

Are numeroase preocupări în probleme de arheologie, istoriografie, numismatică, sigilografie, toponimie, paleografie, etnografie şi filologie, pe care le dezbate în cadrul a câtorva sute de articole şi recenzii. Este coautor la trei monografii arheologice de excepţie („Capidava. Monografie arheologică”, Bucureşti, 1958, „Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină”, Bucureşti, 1972, „Păcuiul lui Soare. II. Aşezarea medievală (secolele XIII-XV)”, Bucureşti, 1977), autor la două lucrări de sinteză („Les Petchénègues au Bas-Danube”, Bucureşti, 1970, „Les Coumans au Bas-Danube aux XIe et XIIe siècles”, Bucureşti, 1978) şi două volume de articole („Recenzii şi discuţii arheologice, I”, Călăraşi, 1994, „Contribuţii istorice şi etimologice”, Aalborg, 2001).

„Dar cea mai mare realizare a vieţii a fost munca şi rezultatele obţinute pe şantierul său de suflet Păcuiul lui Soare, căruia i s-a dedicat în totalitate, devenindu-i „a doua casă”. A transformat locul într-o „şcoală de vară”, „o academie”, aducându-şi contribuţia la formarea unor noi generaţii de cercetători. 

Imagine indisponibilă

Încercându-se, după anii ’90, recunoaşterea valorii şi prestigiului unor oameni care nu s-au putut bucura de ele, este promovat în cadrul Institutului, coordonează, pentru o scurtă perioadă, teze de doctorat şi este invitat să ţină cursuri la Universitatea din Bucureşti şi Constanţa. Însă pentru „creatorul arheologiei bizantine din România”, aceste lucruri veneau prea târziu, vârsta şi boala şi-au spus cuvântul, răpindu-l din mijlocul celor dragi. Ca o ultimă dorinţă, a cerut să fie înmormântat într-un loc cât mai aproape de şantierul său de suflet Păcuiul lui Soare, în cimitirul Sfintei Mănăstiri Dervent”, explică Valentin Parnic, managerul Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi. 

Lucrări, publicate şi în străinătate

 Petre Diaconu a lucrat la Institutul de Arheologie al Academiei Române începând din toamna anului 1951, adică din vremea studenţiei. A fost, pe rând, cercetător şi cercetător principal III şi II. A ieşit la pensie la 1 mai 1991. A urmat cursurile Facultăţii de istorie din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1953. Şi-a luat doctoratul în 1971. “Am lucrat pe următoarele şantiere: Dinogetia, Niculiţel şi Nalbant (jud. Tulcea), Păcuiul lui Soare, Mangalia, Capidava, Murfatlar, Poarta Albă, Cochirleni, Cernavoda şi Adamclisi (jud. Constanţa), M-rea Neamţ, Ploieşti, Bucureşti, Porţile de Fier, Lişcoteanca (jud. Brăila), Viişoara, Mărculeşti (jud. Ialomiţa), Coslogeni (jud. Călăraşi). Prin urmare, mi-am desfăşurat activitatea de teren pe şantiere conţinând vestigii materiale din toate epocile, dar mai cu seamă din epocile romană şi postromană.

Am publicat note, recenzii, rapoarte preliminare, articole şi 5 cărţi (dintre care 3 în colaborare). Cele mai multe dintre lucrări sunt tipărite la noi în ţară. Vreo 25 dintre ele au fost publicate în străinătate – Germania, Spania, Cehoslovacia, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, SUA, Belgia”, se arată în biografia renumitului arheolog.

    

La 80 de ani a ieşit cu barca pe Dunăre

Pe 6 octombrie 2004, arheologul Petre Diaconu a fost sărbătorit la împlinerea a 80 de ani. Arheologul a trăit încă o dată bucuria revederii celui mai drag loc al său: Păcuiul lui Soare. A mers cu barca pe Dunăre şi a depănat amintiri, alături de oameni dragi. Pe cât de cunoscut ca cercetător de o viaţă al cetăţii bizantine de la Pacuiul lui Soare, autor a numeroase cărţi, studii şi articole, profesor şi formator a generaţii de arheologi, pe atât de modest era Petre Diaconu când venea vorba despre contribuţia lui la arheologia şi istoria românească. "Nu sunt aşa de important pe cât spuneţi", a spus de mai multe ori Petre Diaconu când a fost omagiat de colegi şi elevi din mai multe generaţii, adunaţi să-l sărbătorească.

Imagine indisponibilă

Şi totuşi, aniversarea lui nu a trecut neobservată.  În urmă cu 15 ani, Muzeul Dunării de Jos şi directorul acestuia de la acea dată, dr. Marian Neagu, au avut remarcabila iniţiativă de a-l sărbători pe Petre Diaconu timp de 3 zile la Călăraşi şi Silistra, la Mănăstirea Dervent şi pe insula de la Păcui, adunând arheologi români şi bulgari de la Bucureşti, Brăila, Constanţa, Tulcea, Slobozia, Alexandria, Ploieşti, Silistra, Varna, Sumen, Sofia.

A fost o reuniune de suflet, care a inclus: o sesiune omagială cu tema "Petre Diaconu şi cercetarea arheologică românească" la Călăraşi; inaugurarea unui muzeu la Mănăstirea Dervent şi oferirea medaliei "Crucea Dobrogei" de către Arhiepiscopia Tomisului pentru contribuţii la cunoaşterea istoriei creştinismului la Dunărea de Jos; o primire sărbătorească la Silistra şi Alfatar, în zona unde s-a născut şi a urmat cursurile liceului până la refugiul din 1940. O frumoasă expoziţie dedicată vieţii şi cercetărilor lui Petre Diaconu a fost deschisă atunci la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite