Obiceiuri populare de Sfinţii Petru şi Pavel. De ce se dau oale cu apă de pomană, iar femeile sunt oprite să mănânce mere

Obiceiuri populare de Sfinţii Petru şi Pavel. De ce se dau oale cu apă de pomană, iar femeile sunt oprite să mănânce mere

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, sărbătoriţi în fiecare an pe 29 iunie

Consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume, Petru şi Pavel sunt cinstiţi în fiecare an pe 29 iunie. Sărbătoarea marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. Cei doi apostoli sunt celebraţi împreună pentru că au murit în aceeaşi zi, în anul 67, în timpul prigoanei creştine declanşate de împăratul roman Nero.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tot pe 29 iunie se termină postul ţinut în cinstea celor doi apostoli, numit în popor Postul Sânpetrului. Originar din Betsaida Galileii, Sfântul Apostol Petru a fost fratele Sfântului Apostol Andrei şi pescar ca toţi cei din familia lui. Primind îndemnul adresat de Hristos de a-L urma, îşi părăseşte meseria, dedicându-se propovăduirii Evangheliei. Numele său iudeu era Simon, nume pe care Iisus îl schimbă în Chefa sau Petru, adică piatră, aluzie la credinţa sa puternică

Pedepseşte cu tunete şi grindină

Ziua de 29 iunie, denumită popular Sânpetru de vară aduce cu sine o serie de tradiţii şi obiceiuri. Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Se întorc toţi colacii

În această zi de mare sărbătoare creştină, oamenii merg la biserică, la slujbă, iar femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă. Tot în această zi oamenii au voie să lucrează orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc toţi colacii de la morţi. În satele din Bărăgan se păstrează o serie de tradiţii populare.

“Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. De asemenea, se mai spune că dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

Se spune că, în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în aceasta zi, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originală în ziua Bunei Vestiri. De asemenea dacă va tuna sau va fulgera în această zi, nucile şi alunele nu vor avea miez sau vor fi viermănoase.

Vă recomandăm şi:

Superstiţii la Moşii de vară: ziua în care sufletele morţilor colindă neîncetat pe pământ. Ce e interzis să faci în sâmbăta de dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt

Tradiţii în Lunea Sfântului Duh. Ce să faci astăzi ca să nu atragi mânia ielelor şi de ce trebuie să dormi acasă de Rusalii

Superstiţii de Rusalii, când spiritele celor morţi nu mai vor să se întoarcă sub pământ. Cum sunt alungate duhurile rele cu ajutorul ramurilor de tei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările