O asistentă face voluntariat pentru bolnavii de cancer, după ce a fost diagnosticată cu aceeaşi boală

O asistentă face voluntariat pentru bolnavii de 
cancer, după ce a fost diagnosticată cu aceeaşi boală

Ştefania Radu(mijloc), asistenta care a luptat cu cancerul pentru a-şi salva viaţa, alături de Nicoleta Cârjilă(stânga) şi Mariana Ghenu(dreapta), toate voluntare în spital FOTO Ionela Stănilă

Plină de energie şi optimism, la 40 de ani, Ştefania Radu pare o adolescentă. Tonică, pozitivă, mereu dispusă să sară în ajutor, călărăşeanca nu trădează nicio clipă faptul că este bolnavă. A dat uitării calvarul unei boli necruţătoare pe care a descoperit-o în urmă cu 3 ani şi s-a hotărât să ajute din tot sufletul bolnavii de cancer.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi, Ştefania face muncă fără bani la secţia de Oncologie. Aici în 2013 venea ca pacient. “Nu m-am gândit niciodată la diagnostic, l-am luat ca atare şi m-am încurajat singură, dar şi pe cei din jurul meu care erau coplesiţi de durere. Trebuia să fiu puternică pentru ei, dar şi pentru mine”, povesteşte  asistenta medicală.

Pentru că este o fire activă, mereu în mişcare, Ştefania nu stă acasă în pat, aşa cum i-au recomandat medicii după operaţia de extirpare de sân şi histerectomia totală pe care le-a suferit. Teoretic, nu are voie să facă pic de efort, practic 7-8 ore e la spital alinând suferinţele bolnavilor de cancer. Este voluntar în cel mai mare spital de urgenţă din Bărăgan. A ales o secţie unde lupta cu viaţa este crâncenă, unde disperarea oamenilor atinge apogeul, unde eforturile cadrelor medicale sunt supraomeneşti pentru a învinge cancerul.


 

“Cred că nimeni nu-i înţelege mai bine decât mine. Ştiu exact ce stări au, prin ce coşmar trec, prin ce dureri şi cât de greu le este să se agaţe de viaţă. Am fost internată aici pe secţie, am trăit aceleaşi clipe ca şi ei. Acum am mulţumirea că pot să le întind o mână de ajutor, să le spun o vorbă bună, să le dau un sfat. Am crezut dintotdeauna în puterea mea de a merge mai departe. Acum mă bucur de viaţă şi preţuiesc fiecare clipă oricât de neînsemnată ar fi”, spune femeia.

“Eu ce să fac acasă?”,

Are colegi minunaţi, oameni care o înconjoară cu afecţiune. La rândul său, Ştefania Radu se consideră o norocoasă. Spune că viaţa i-a dat cel mai mare dar: acela de a avea forţa necesară să stea la căpătâiul bolnavilor. Cu studii medicale, absolventă a Şcolii Postliceale, pleacă de la serviciu în fiecare zi cu o imensă mulţumirea sufletească. Sigur că familia nu a fost iniţial de acord, gândindu-se că la problemele medicale pe care le are, fiind încă sub tratament, efortul ca voluntar ar putea să-i dăuneze. Părerea lor nu a atârnat greu. A ştiut că aceasta îi este menirea. “ Ei nu ştiu exact ce fac eu aici, altfel nu m-ar mai lăsa să plec de acasă. Am un singur fiu, de 21 de ani, plecat în Anglia, soţul lucrează de dimineaţă până seara. Mama vine şi-mi găteşte. Eu ce să fac acasă?”, se întreabă zâmbind asistenta.

Nu vorbeşte din cărţi

La spital timpul trece frumos lângă oamenii suferinzi. “Face mult să primeşti încurajări de la cineva care a trecut prin aceeaşi dramă. Le vorbesc din suflet, îi îmbărbătez sincer. Nu vorbesc din cărţi, eu chiar ştiu ce înseamnă să faci chimioterapie şi să-ţi cadă părul. Am trăit pe propria piele aceste lucruri”, spune Ştefania.

Calificarea pe care o deţine îi permite să facă o serie de lucruri pentru pacienţi: administrează tratamente, ridică rezultatele analizelor de la laborator, însoţeşte pacienţii la controalele interdisciplinare. Singura diferenţă faţă de colegii săi e dată de faptul că în ziua de leafă ea nu-şi ridică salariul. Face muncă benevolă.

“ Cred că ar trebui să se pună mai mult accent pe voluntariat şi la noi, pentru dezvoltarea comunităţii, dar şi pentru implicarea cetăţenilor. Nu este nimic ruşinos, din contră, să ajuţi fără să pretinzi nimic la schimb este o dovadă de frumuseţe interioară, de sensibilitate şi de ce nu, de bunătate. Trebuie să ne aplecăm mai mult asupra celor din jurul nostru, să le facem mici bucurii, să le oferim un zâmbet. Nu ne costă nimic”, spune Ştefania Radu.

Pasiune şi multă răbdare

Din echipa voluntarilor mai fac parte şi Nicoleta Cârjilă, de 34 de ani, tot asistentă medicală, dar care a lucrat până în prezent în domeniul îngrijirilor la domiciliu. “Cred că răbdarea mă caracterizează şi o disciplină de fier. Pun multă pasiune în ceea ce fac şi dragoste pentru semeni. Da, nu sunt cuvinte mari, este exact realitatea. Cred că asta este menirea mea”, spune Nicoleta. Ea lucrează ca voluntar pe Secţia Chirurgie, după ce timp de mai mulţi ani a îngrijit bolnavi la domiciliu.

Şi Mariana Ghenu, de 47 de ani, a ales să facă muncă neplătită pentru că îi place să ajute suferinzii. A lucrat în sistemul medical 23 de ani, iar acum s-a întors pentru a munci ca voluntar. “Nu ştiu dacă există o explicaţie a ceea ce fac, pur şi simplu, îmi place această meserie. Cred voluntariatul este necesar pentru a căpăta experienţă şi pentru a-ţi reactualiza informaţiilor. Ca în orice meserie e important să lucrezi pe viu ”, spune femeia. Şi Constantin Pană, un tânăr de 25 de ani, face voluntariat la spital. Pentru că îi place şi Serviciul de Ambulanţă, se împarte între amândouă.

Cum ajungi în echipa de voluntari

Toţi cei care doresc să facă parte din echipa celor 8 voluntari se pot adresa conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi. Unitatea medicală recrutează voluntari pentru toate secţiile şi compartimentele: medici, asistenţi medicali, infirmiere, brancardieri etc. De asemenea, periodic, spitalul caută oameni dispuşi să ajute fără bani, fie ei viitori medici, studenţi sau pensionari plini de energie şi optimism. Iniţiatorul proiectului, dr. Beluşică lansează un îndemn către toţi cei care ar putea fi interesaţi de această activitate la spitalul judeţean: „vă invităm şi pe dumneavoastră să vă alăturaţi echipei de voluntari din cadrul spitalului pentru că întotdeauna este nevoie de dăruire şi implicare astfel încât, împreună, să ridicăm spitalul”!

Cum eşti răsplătit

Persoanele interesate sunt rugate să depună o cerere în acest sens împreună cu documentele obligatorii de mai sus, la secretariatul directorului medical conf.univ. dr. Laurenţiu Beluşică, persoana care conduce şi coordonează munca de voluntariat  sau să trimită în format electronic aceste documente, pe adresa de e-mail: spitaluljud.cl@gmail.com.

„Voluntarii care vor avea o activitate susţinută în cadrul spitalului, care vor promova sau vor aduce un plus de imagine acestei instituţii, vor fi răsplătiţi pentru munca depusă prin acordarea unei diplome cu titlul onorific diploma de „Prieten al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi”, a precizat lector univ. dr. Simona Maria Vlădica, consilier al preşedintelui  CJ pe probleme de Comunicare şi Imagine.

Iată care sunt documentele necesare includerii în programul de voluntariat:

1. Buletin(carte) de identitate, prin care se face dovada identităţii, cetăţeniei şi a domiciliului - copie xerox;
2.  Actele de stare civilă, după caz- copii xerox;
3. Actele de studii, calificare (certificate, diplome, atestate) privind existenţa studiilor şi calificării necesare pentru activitatea de voluntariat - copii xerox;
4. Adeverinţa medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată numai de medicul de medicina muncii a organizaţiei-gazdă, în original;
 5.  O declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, nu a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea activităţii de voluntariat, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

 Pentru asistenţi medicali:

1.  Certificatul de membru, emis de O.A.M.G.M.A.M.R., vizat la zi – copie xerox;
2. Asigurarea obligatorie de răspundere civilă profesională , în limita legală stabilită, valabilă – copie xerox.
Copiile după actele sus-menţionate se prezintă însoţite de documentele originale sau în  copii legalizate.
 

Vă recomandăm şi:

Cel mai mare spital din Bărăgan caută voluntari. 11 călărăşeni ajută deja bolnavii, ce condiţii se impun

Cum vrea Spitalul din Călăraşi să atragă medici: acces liber la literatură ştiinţifică şi congres, masă şi casă gratis

Lipsa medicilor, o problemă gravă. Cel mai mare spital de urgenţă din Bărăgan a fost declasificat de Ministerul Sănătăţii

Singurul spital de psihiatrie din Bărăgan a fost modernizat după 40 de ani. La Săpunari, bolnavii au condiţii de lux

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: