Locul unde români cu dizabilităţi învaţă o meserie şi-şi câştigă singuri existenţa: „«Piaţă liberă a muncii» nu este încă pregătită să accepte astfel de persoane“

Locul unde români cu dizabilităţi învaţă o meserie şi-şi câştigă singuri existenţa: „«Piaţă liberă a muncii» nu este încă pregătită să accepte astfel de persoane“

Nazarcea Grup, locul unde şi-au găsit o slujbă zeci de persoane cu dizabilităţi FOTO Florin Giosan

Zeci de persoane cu dizabilităţi din toată România şi-au găsit o a doua casă şi un loc de muncă plătit decent la societatea bucureşteană Nazarcea Grup, cea mai mare unitate protejată din ţară şi singura de acest fel dezvoltată şi susţinută de o autoritate publică locală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea întreprinderii sociale Nazarcea Grup a început în Bucureşti, în decembrie 2011, cu o investiţie de aproximativ un milion de euro. Florin Giosan, asistent social la bază, expert în economie socială şi antreprenor social în ultimii 10 ani, este managerul acestei societăţi.

„Nazarcea Grup este o iniţiativă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 pusă în practică în anul 2008, când am închis centru de plasament „Sfântul Ştefan“, iar pe infrastructura existentă am început construcţia acestei întreprinderi sociale. A fost nevoie de o succesiune de proiecte cu finanţare nerambursabilă, începând cu fondurile din perioada de preaderare, mai multe proiecte POSDRU cât şi de susţinerea financiară absolut necesară a Primăriei Sectorului 1. Am demarat acest proiect după un model asemănător din capitala Olandei, HAGA GROUP (www.haeghegroep.nl), pe care am vizitat-o în 2008 şi după vizită mi-am propus să realizăm ceva asemănător la nivelul Sectorului 1. După aproape 10 de ani de la demararea proiectului, Nazarcea Grup a ajuns cea mai mare unitate protejată autorizată din ţară şi cel mai mare angajator de persoane cu handicap din zona operatorilor economici sau a instituţiilor publice“, explică Florin Giosan, managerul întreprinderii sociale.

   Atelierul de olărit 
 
Brutărie, spălătorie textilă şi spălătorie auto
 
În alegerea business-urilor pe care le-au dezvoltat, reprezentanţii întreprinderii sociale au ţinut cont, în primul rând de infrastructura existentă: funcţionând pe locaţia unui centru de plasament le-a fost simplu să amenajeze brutăria în locul bucătăriei, spălătoria textilă pe locul spălătoriei centrului, iar pe terenul de sport să construiască spălătoria auto. 
 
Spălătoria auto a fost construită şi dotată în cadrul unui proiect POSDRU al Ministerului Muncii „Şanse egale pe piaţa muncii“, în care DGASPC Sector 1  a fost partener, iar refuncţionalizarea imobilului, unde funcţionează fabrica de pâine, croitoria şi spălătorie textilă, plus dotarea cu o parte din echipamentele de producţie s-a realizat din fonduri FEDER, tot prin intermediul unui proiect POSDRU – Proiectul „ORIZONT 2009“. Valoarea finanţărilor prin instrumentele structurale a fost undeva la 50%, diferenţa fiind asigurata din bugetul local al Sectorului 1. Valoarea întregului obiectiv de investiţii s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro.
 
De asemenea, în organizarea societăţii s-a ţinut cont de abilităţile specifice pe care persoanele cu dizabilităţi le au: operaţiuni simple şi repetitive, nu complexe, care să nu impună de cele mai multe ori intervenţia unei alte persoane,  activităţi care să nu necesite un contact direct cu clienţii (aici face excepţie spălătoria auto), sau activităţi specifice de lucru la computer (editare grafică, concepţie grafică, tipărire şi finisare), cunoscut fiind faptul că unele persoane cu dizabilităţi cu un anumit grad de şcolarizare au excelente abilităţi de acest fel.
 
„Ne-am orientat spre acele activităţi de producţie pentru care aveam deja piaţa de desfacere: pȃinea şi produsele de panificaţie le realizăm pentru centrele de copii, adulţi şi vârstnici din Sectorul 1, la spălătoria auto am început prin a spăla maşinile din parcul auto al Direcţiei de Asistenţă Socială a Sectorului 1, serviciile de spălătorie textilă, tot pentru nevoile centrelor sociale ale sectorului, tipăriturile la fel, iar prin croitorie am reuşit să acoperim nevoia de echipament de lucru pentru toţi angajaţii Direcţiei, undeva la 1.800 de angajaţi, cât şi nevoia de cazarmament pentru centrele sociale ale sectorului. Acesta a fost şi motivul pentru care în anul 2016 ne-am creat propria staţie de neutralizare a deşeurilor cu potenţial periculos, iar începând cu luna viitoare vom fi autorizaţi să facem şi colectare şi transport a acestor tipuri de deṣeuri, motiv pentru care sperăm să ne crească productivitatea şi în acest business“, spune managerul. 
 
Spălătoria auto
 
Buget de 1 milion de euro
 
Sediul central al Nazarcea Grup este în Sectorul 1 al municipiului Bucuresti, pe str. Nazarcea nr. 24-28. Este o locaţie accesibilă pentru persoanele cu dizabilităţi, la mai puţin de 300 de metri de staţia de metrou Laminorului, de pe Magistrala 4. Aici lucrează o echipă de 85 de persoane, dintre care 60 sunt persoane cu dizabilităţi. Costurile operaţionale şi de funcţionare, spune Florin Giosan, sunt asigurate din bugetul local al Sectorului 1 Bucureşti, prin DGASPC Sector 1. Pentru anul 2018, bugetul necesar de funcţionare a fost de aproximativ 1.000.000 euro: 600.000 de euro au fost veniturile realizate, iar diferenţa de 400.000 de euro a fost acoperită de taxa pe dizabilitate pe care DGASPC S1 ar fi plătit-o la bugetul de stat daca nu ar fi angajat 4% din numărul total de angajaţi – persoane cu dizabilităţi. Portofoliul de clienţi poate fi exemplificat astfel: 58% din produse şi servicii se duc intern, pe nevoile DGASPC Sector 1, iar restul de 42% este acoperit de alte persoane juridice şi persoane fizice.

Florin Giosan, managerul Nazarcea Grup (dreapta), alături de ministrul Muncii, venit în vizită
 
"De la deschiderea oficială a fabricii sociale, decembrie 2011, şi până în prezent, în unitatea noastră au fost angajate peste 125 de persoane. Pe unii dintre aceştia am reuşit să-i redirecţionăm către piaţa competitivă a muncii, pe alţii nu. Această «piaţă liberă a muncii» nu este încă pregătită încă să accepte astfel de persoane. Chiar dacă prevederile legale existente în acest moment obligă angajatorii cu peste 50 de angajaţi să-i integreze în muncă, privaţii şi chiar şi instituţiile publice preferă să plătească penalitatea la bugetul de stat, chiar dacă valoarea acestei penalităţi este exact cât valoarea brută a unui salariu minim pe economie“, explică Florin Giosan.
 
Atelierul de croitorie
 
Sunt implicaţi în toate etapele de producţie
 
La Nazarcea Grup persoanele cu dizabilităţi sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, conform Codului Muncii şi beneficiază de toate drepturile specifice angajaţilor din zona publică. Unii sunt angajaţi cu 8 ore pe zi, alţii cu norme reduse de muncă de 4 sau 6 ore/zi. Sunt implicaţi în toate etapele de producţie, fără excepţie: produc pȃinea, o feliază şi o ambalează, sunt implicaţi în distribuţie şi comercializare directă a acesteia, spală şi curăţă maşini, calcă cu fierul obiecte de îmbrăcăminte, realizează tipare şi croiesc, confecţionează cap-coadă un produs textil, realizează editare grafică, tipăresc şi finisează produse, făuresc obiecte de ceramică şi le pictează cu multă pasiune.
 
 
 
 
 
Florin Giosan, managerul Nazarcea Grup
 
Pentru mulţi angajaţi, Nazarcea Grup este o a doua familie: şi-au construit relaţii de prietenie, s-au căsătorit, au făcut copii ori şi-au îmbunătăţit abilităţile sociale. „Dacă în teorie se spune ca persoanele cu dizabilităţi au capacitatea de muncă păstrată undeva la 30%, noi spunem că pe angajaţii noştri i-am făcut să ajungă la peste 50%, şi asta cu ajutorul specialiştilor din spatele lor, instructori, psihologi, asistenţi sociali, consilieri vocaţionali, care zi de zi lucrează la îmbunătăţirea situaţiei acestora“, spune managerul.
 
 
Ce salarii oferă întreprinderea socială
 
În acest moment, în cadrul Nazarcea Grup sunt angajate 60 de persoane cu dizabilitati, 32 cu normă întreagă şi 28 cu normă redusă de lucru. Trei persoane sunt încadrate în gradul grav, 50 cu gradul accentuat, cinci cu mediu, iar două persoane sunt încadrate în gradul III de invaliditate. Salariile persoanelor cu dizabilităţi diferă în funcţie de încadrarea fiecăreia şi de norma de lucru, acestea situând-se pentru norma de opt ore între valorile nete de 2.100 lei pentru cei necalificaţi şi 2.600 lei pentru cei calificaţi. Salarizarea acestora respectă prevederile specifice ale angajaţilor contractuali din administraţia publică, beneficiind fiecare dintre aceştia de un spor de 15% - conform HG 751/2018, iar cei încadraţi în gradul de handicap grav şi accentuat beneficiază de scutirea impozitului pe venitul salarial.
 
Sediul Nazarcea Grup, situat ]n sectorul 1 al Capitalei
 
Sănătatea şi securitatea în muncă sunt respectate ca la carte la Nazarcea Grup. „Problemele de sănătate ale angajaţilor noştri sunt dintre cele mai diferite, echipa noastră, în colaborare cu colegii de la Cabinetul Medical al DGASPC Sector 1, monitorizează starea de sănătate, astfel încât anumite afecţiuni să nu le perturbe activitatea lucrativă. Unii dintre angajaţi sunt reevaluaţi din punct de vedere medical la şase luni, iar alţii chiar si la trei luni, ceea ce spune mult despre importanta pe care o acordam sănătăţii şi securităţii în muncă“, explică managerul întreprinderii sociale.
 
Preţuri atractive, mai mici decât cele practicate pe piaţă
 
De serviciile Nazarcea Grup poate beneficia oricine. Preţurile practicate sunt sub cele ale pieţei, tocmai în ideea de a fi atractive şi rezonabile. De exemplu, la brutăria deschisă în cadrul întreprinderii sociale o pâine costă 0,70 de lei, cozonacul de post - 7 lei, cozonacul cu nucă şi stafide (500 grame) - 15 lei, pâinea albă prăjită (190 grame) - 0,90 lei, bagheta cu susan, (95 grame) — 0,40 lei. Pentru curăţarea maşinii la spălătoria auto se plătesc 20 de lei, iar spălarea şi uscarea unui kilogram de rufe se face în schimbul a 6 lei. În atelierul de ceramică sunt confecţionate manual din lut şi pictate diverse obiecte: clopoţei - 20 de lei, scrumiere - 15 lei, îngeraşi - 25 de lei, farfurii decorative - 30 de lei şi lampioane traforate - 50 de lei.

 În atelierul de croitorie
 
O cămaşă, adusă la spălătorie este curăţată şi calcată în schimbul a 5 lei, o canadiană se spală la Nazarcea Grup cu 15 lei, iar husele de canapea/fotolii/scaune aduse la curăţătorie sunt spălate pentru 6 lei kilogramul. Draperiile spălate, uscate, călcate costă 4,5 lei kilogramul.

“Astfel, ne-am orientat spre acele activităţi de producţie pentru care aveam deja piaţa de desfacere: pȃinea şi produsele de panificaţie o realiz[m pentru centrele de copii, adulţi şi vârstnici din Sectorul 1, la spălătoria auto am început prin a spăla maşinile din parcul auto a Direcţiei de Asistenţă Socială a Sectorului 1, serviciile de spălătorie textilă tot pentru nevoile centrelor sociale a sectorului, tipăriturile la fel iar prin Croitorie am reuşit s[ acoperim nevoia de echipament de lucru pentru toţi angajaţii Direcţiei (undeva la 1.800 de angajaţi) cât şi nevoia de cazarmament (lenjerii de pat, huse de pat, feţe de masă) pentru centrele sociale ale sectorului, explică managerul.

 
Cifră:
0,70  lei costă o pâine pe care o comercializează întreprinderea socială Nazarcea Grup
 
„Viaţa mea s-a împlinit aici“
 
Daniel şi Adriana Vlădoi au fost colegi de şcoală. În anul 2011 s-au regăsit la Nazarcea Grup, unde s-au angajat amândoi, imediat după deschiderea unităţii protejate. Ambii au tulburări de auz, folosind în comunicare limbajul mimico-gestual. Daniel un tânăr chipeş, plin de viaţă şi glumeţ, lucrează la spălătoria auto. Este harnic, îi place ceea ce face, dar mai ales este fericit că are un loc de muncă stabil, unde se simte respectat şi înţeles. Adriana, o fată drăguţă, modestă, pricepută şi atentă la detalii, lucrează în atelierul croitorie. Între ei s-a conturat o frumoasă poveste de dragoste, iar în luna decembrie 2015 s-au căsătorit.

Daniel a mai avut şi alte locuri de muncă cu contract, dar pe o perioadă scurtă de timp sau alte câteva fără contract unde a lucrat ca alpinist utilitar, electrician şi în construcţii. De aproape opt ani are un job sigur care îi asigură un venit pentru un trai decent. Pentru Adriana unitatea protejată Nazarcea Grup a însemnat primul loc de muncă unde iniţial a fost angajată ca muncitor necalificat, iar apoi fiindu-i recunoscute cursurile de calificare în domeniul croitoriei, dar şi pentru că a dovedit abilităţi conforme calificării sale, a fost promovată muncitor calificat – croitor.

Daniel şi Adriana Vlădoi, o familie fericită 
 
Blândeţea şi modestia ei au contribuit la integrarea rapidă în echipa de lucru din care face parte Adriana, fiind chiar una dintre angajatele foarte apreciate care nu renunţă uşor la executarea unor lucrări complexe, din contră acestea constituind provocări pentru ea. Lucrurile au evoluat firesc, pas cu pas, iar Daniel şi Adriana au deja o frumoasă experienţă profesională, de aproape opt ani în aceeaşi instituţie. După căsătorie au locuit la părinţii lui Daniel, care i-au susţinut în economisirea unei sume ce a constituit apoi avansul pentru propria casă. De curând s-au mutat în apartamentul lor, achiziţionat prin credit bancar, unde se simt fericiţi şi împliniţi. În timpul liber Daniel şi Adriana, vizitează locuri frumoase, iubesc natura, călătoresc mult şi cunosc oameni noi. Daniel afirmă că „pentru  mine a contat încrederea, nu aş pleca de aici, ţin cu dinţii de serviciu, viaţa mea s-a împlinit aici!“. 
 
Cum şi cine ajunge să lucreze la Nazarcea Grup
 
Persoanele interesate, care doresc o slujbă la Nazarcea Grup, pot urmări situaţia locurilor de muncă protejate  pe paginile de internet  www.dgaspc-sectorul1.ro  şi www.nazarceagrup.ro.  Aceştia se pot prezenta la sediul instituţiei, urmând ca aici să se realizeze evaluarea socială, psihologică şi vocaţională, în scopul orientării către un atelier al unităţii protejate. Urmează realizarea unei evaluări practice, care se realizează în atelierele întreprinderii şi care constă într-o probă practică ce are ca scop evaluarea abilităţilor generale şi specifice atelierului şi aptitudinilor practice ale persoanei cu dizabilităţi evaluate. Criteriile de evaluare sunt îndemânarea şi abilitatea în realizarea cerinţelor practice, cât şi capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfǎşurarea probei practice. Ultima etapă este cea a interviului, necesară pentru a testa motivaţia persoanei care solicită un loc de muncă.
 
Realizarea obiectelor din lut
 
„Dacă în perioada implementării proiectului POSDRU «ORIZONT 2009», am angajat doar persoane rezidente ale Sectorului 1, ulterior am extins această zonă către Bucuresti şi judeţul Ilfov, iar în acest moment nu mai ţinem cont de niciun aspect ce ţine de rezidenţa persoanei cu dizabilitati care solicita angajare. Avem în continuare locuri de muncă vacante, unde cu greu reuşim să le ocupăm: lucrători în spălătoria auto, lucrători în spălătoria textilă şi persoane care sa ştie/poată fi calificate in meseria de croitor“, spune Florin Giosan.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările