La ce este bună agheasma de Bobotează. În popor se crede că protejează de boli, spală păcatele şi înmulţeşte câştigul

Agheasma pe care preoţii o împart credincioşilor înseamnă în limba greacă „apă sfinţită”. Ca element fundamental al Creaţiei, apa se foloseşte la spălarea fizică, dar este asociată şi lucrării de curăţire spirituală, de îndepărtare a urmelor păcatului, spun preoţii.

Credinţa preotului care o sfinţeşte, dar şi credinţa omului care o primeşte fac minuni. Aşa spune părintele Paul Tudorache, din parohia “Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi. Preotul a explicat pentru “Adevărul” de ce agheasma are puteri tămăduitoare.

“ Apa sfinţită curăţă şi vindecă trupul credinciosului. Aşadar, te protejează atâta timp cât ai credinţa în suflet, altfel nu are niciun efect. Cu ea se sfinţesc locuinţele, se alungă duhurile rele, iar la sate oamenii stropesc grajdurile animalelor şi ogoarele pentru a fi protejaţi de boli şi ca să aibă recolte bogate. Slujba specială pentru Agheasma mică se săvârşeşte în cursul anului, iar la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, atunci când se sfinţesc apele, rânduiala se uneşte cu cântările Învierii. În mănăstiri, de exemplu, pe data de 1 a fiecărei luni se sfinţeşte apa pentru nevoile credincioşilor. Apa sfinţită de Bobotează sau Agheasma Mare are o putere deosebită de binecuvântare şi de vindecare”, spune părintele Tudorache.

Tradiţie veche a Bisericii

Slujba Agheasmei Mari se săvârşeşte atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvintează apoi casele credincioşilor, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, când se sfinţeşte Agheasma pe care credincioşii o iau la casele lor, pentru tot anul.
Sfinţirea apei sau Agheasma are o veche tradiţie în Biserica creştină, iar în Constituţiile Apostolice sfinţirea apei este atribuită Sf. Ap. Matia: „Despre apă şi untdelemn hotărăsc eu, Matia, ca să binecuvânteze episcopul apa şi untdelemnul, iar dacă lipseşte episcopul, atunci s-o binecuvânteze preotul dimpreună cu diaconul”.

Nu se alterează

Creştinii trebuie să ştie că apa cu puteri tămăduitoare poate fi păstrată în casă şi câţiva ani, fără să se altereze, spre deosebire de apa normală. “ Credincioşii trebuie să păstreze în casă, la loc de cinste, agheasma luată de la biserică pentru a o putea folosi în diferite situaţii cand au nevoie de ajutor divin. Apa vie este mereu proaspătă şi nu dă semne de alterare pentru că în ea sălăşluieşte harul divin”, spune preotul. Cei care cred în puterea divină şi beau agheasmă se curăţă de păcate şi primesc har şi binecuvântare, se curăţă de gânduri rele şi se sfinţesc.

Vindecă somnul

Apa se sfinţeşte de către preoţi în cadrul unei slujbe şi este de două feluri: agheasma mică, atunci când are loc slujba pentru “Sfinţirea cea mică a apei” şi agheasma mare, atunci când are loc sfinţirea cea mare a apei, în ziua de Bobotează.

Conform basilica.ro, agheasma mică se săvârşeşte la începutul fiecărei luni calendaristice, în zilele de post pentru ca rugăciunea unită cu ziua respectivă este mai puternică. Aceasta poate alunga duhurile necurate din casele oamenilor, gândurile rele, vindecă somnul şi visele neodihnitoare. Se mai crede să apa sfinţită aduce înmulţirea câştigului şi goneşte bolile trupeşti.

“Agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheama asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufleteşti, a promovării şi a sfinţirii vieţii. La Botezul Domnului se face agheasma mare, aceasta se ia înainte de anaforă şi se dă şi celor care sunt opriţi de la Împărtăşanie, ca întărire spre nădejdea pocăinţei, a mângâierii şi şi îndreptării lor pentru viitor.(Constituţiile Apostolice VIII,29)”.

Se bea pe nemâncate

Preoţii susţin că acei credioncioşi care suferă de boli trebuie să postească, să abea agheasmă în fiecare zi pe nemâncate, după rugăciunea care le curăţă sufletul şi să facă semnul crucii de trei ori.
În credinţa ortodoxă, sărbătoarea aminteşte botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor — Agheasma Mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).

Potrivit basilica.ro, "apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, apoi, Agheasma Mare luată de la biserică din ziua Botezului Domnului se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic".
Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii de Sfântul Vasile, primul petrecăreţ cu putere asupra dracilor. Ce să faci ca să ocoleşti ghinionul şi să fii sănătos

Superstiţii de Sfântul Dumitru. Ziua când se usucă plantele şi căldura intră în pământ. Ce să faci ca să fii sănătos

Obiceiuri de Ziua Crucii, sărbătoarea când se închide pământul şi se sfinţeşte vinul. Cum atragi sporul şi belşugul