Istorie. Radovanu, unul dintre cele mai mari şantiere arheologice din ţară, dechis cercetărilor ştiinţifice
0Şantierul arheologic Radovanu din Bărăgan, unde au făcut cercetări specialişti din ţară şi din străinătate, absolvenţi şi studenţi din S.U.A, Marea Britanie şi Bulgaria, “ajunge” la Bucureşti.
Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, în colaborare cu Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei (DIAAIA) şi cu Centrul de Istorie Comparată a Societăţilor Antice (CICSA), organizează pe 15 martie o conferinţă de prezentare a şantierului de la Radovanu, susţinută de prof. dr. Cristian Schuster şi dr. Alexandru Morintz, cercetători ştiinţifici. Cercetările în această zonă a Bărăganului au început în anii 70 şi au fost iniţiate de unul dintre cei mai longevivi şi pasionaţi arheologi din judeţul Călăraşi, prof. Done Şerbănescu. Cercetările s-au desfăşurat în perioadele 1971-1973, 1975-1977, 1979, 1984 şi 1988. Acestea au constat în cercetarea locuirii datând din perioada târzie a epocii bronzului şi care este suprapusă de o aşezare getică fortificată.
Descoperiri din perioada dacică
Cercetările au fost reluate în anul 2004, acestea extinzându-se şi asupra sitului denumit Gorgana întâia (sau Ghergălău), cercetată anterior de către Eugen Comşa, şi care evidenţiaseră un alt complex geto-dacic fortificat. În perioada 2004-2012, responsabilul ştiinţific a fost Done Şerbănescu, iar începând cu anul 2013, Alexandru Morintz. Din colectivul de cercetare a făcut permanent parte Cristian Schuster. Importanţa descoperirilor efectuate în situl Gorgana întâi a impus o concentrare a cercetărilor aici în campaniile 2009-2012. Acestea au dus la acumularea unui mare volum de informaţii referitoare la locuirile Gumelniţa, Cernavodă I şi perioada dacică.
Vă recomandăm şi:
Două expoziţii excepţionale, vernisate la muzeu, în cinstea Zilei Naţionale
Se încarcă comentariile...
