INTERVIU Logoped: „Metodele greşite de educaţie stau de multe ori la baza problemelor de pronunţie ale copiilor“
0
Cele mai multe defecte de vorbire la copii se corectează cu ajutorul unui specialist. Venera Ghica este unul dintre cei trei logopezi care lucrează cu copiii din judeţul Călăraşi.
Terapeutul, care zilnic face şedinţe de recuperare pentru a-i ajuta pe micuţi să-şi corecteze tulburările de limbaj şi le stimulează comunicarea, a explicat care sunt cauzele pronunţiei incorecte, cum îi ajută logopedul pe copii, dar mai ales ce trebuie să facă părinţii acasă
În sistemul nostru de învăţământ sunt de trei ori mai puţini logopezi decât ar fi necesar. Aşa că zeci de mii de elevi riscă să ajungă la maturitate cu probleme mari de vorbire şi, inevitabil, cu stima de sine afectată. Legea prevede ca toţi preşcolarii şi elevii de şcoală primară să fie evaluaţi şi trataţi pe banii statului pentru dificultăţile de limbaj. Anual, în Călăraşi, aproximativ 100 de copii din cei peste 1.500 pe care Venera Ghica îi evaluează în grădiniţe şi în şcoli primare au nevoie de ajutor, pornind de la tulburări de pronunţie (nu spun anumite sunete, le omit sau le înlocuiesc), nu vorbesc ca ceilalţi copii de aceeaşi vârstă, nu pot citi sau scrie, se bâlbâie, până la exersarea dicţiei (ca forma de rafinare a vorbirii).
La Călăraşi, copiii sunt ajutaţi gratuit în cele două cabinete care funcţionează la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE). Copilul trebuie doar să fie înscris în învăţământul de masă. Chiar şi aşa, mulţi părinţi nu îi aduc pe copii la terapie, din jenă, din neglijenţă sau, pur şi simplu, pentru că nu consideră o problemă reală pronunţarea greşită a unor sunete, ci mai degrabă o sursă de amuzament.
„Weekend Adevărul“: La ce foloseşte logopedia?
Venera Ghica: Logopedia se ocupă cu depistarea şi corectarea tulburărilor de limbaj şi presupune educarea limbajului deficitar, optimizarea comunicării şi înţelegerii. De asemenea, logopedia are şi un scop educativ, ajutând copilul în depăşirea dificultăţilor şcolare de adaptare.
Când şi unde începe evaluarea copiilor pentru a se stabili cine are nevoie de ajutorul unui logoped?
Evaluările au loc în şcoli şi grădiniţe la începutul fiecărui an, în perioada 15 septembrie-15 octombrie. Acolo unde constatăm că există probleme de limbaj le lăsăm părinţilor o invitaţie pentru a ne contacta. Din păcate, doar jumătate dintre părinţi conştientizează acest lucru şi vin cu copilul la noi. Vreau să atrag atenţia că astfel de probleme lăsate necorectate vor avea repercusiuni negative asupra parcursului şcolar al copilului. Copilul va scrie aşa cum vorbeşte, iar în timp, va interveni o marginalizare care îşi va pune amprenta asupra întregii vieţi sociale. Necorectarea la timp a acestor probleme conduce la eşec şi chiar la abandon şcolar.
„Copiii te simt dacă nu empatizezi“
Cum colaboraţi cu copiii şi cât de deschişi sunt atunci când vă întâlnesc în cabinet?
Simt că întâlnirea cu copiii mă încarcă de energie. Tainele profesiei mi-au fost dezvăluite de prof. Stela Sima, primul logoped din Călăraşi, dar şi de către fostul director al CJRAE - Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională-, Ioana Coman, oameni care m-au susţinut în carieră şi m-au încurajat să fac performanţă. Pentru mine, nicio zi nu este la fel, copiii sunt spontani, frumoşi şi de la fiecare primesc, la rândul meu, câte o lecţie de viaţă.
Nu am refuzat niciun copil, indiferent cât de gravă a fost problema – în prezent, lucrez inclusiv cu o fetiţă surdomută – şi mereu am pătruns cu calm, răbdare şi multă afecţiune în lumea lor. Copiii te simt dacă nu empatizezi, iar dacă nu cobori la nivelul lor, şedinţa este compromisă. Iubesc foarte mult copiii şi ceea ce îmi doresc în fiecare zi este să pot să-i ajut.
Cât de important este rolul părinţilor în această ecuaţie?
Exersarea acasă este o condiţie esenţială a reuşitei în tulburările de limbaj. Dacă nu colaborăm, rezultatele întârzie să apară. Părintele, şcoala şi noi, ca specialişti, trebuie să fim o echipă. Copilul are nevoie de foarte multe ori de exerciţiu suplimentar faţă de efortul pe care logopedul îl face în contact direct cu el. În logopedie, obiectivele sunt personalizate în funcţie de nevoile copilului, fiind prezentate şi discutate împreună cu părinţii/aparţinătorii ce se vor ocupa de exersarea lor acasă. Părinţii vor fi parte din terapia copilului şi vor primi recomandările necesare pentru lucrul obiectivelor şi în mediul familial.
35-40 de minute o şedinţă cu copilul
Unde au loc şedinţele şi cât durează?
Şedinţele de terapie se desfăşoară la cabinetele logopedice interşcolare, care sunt structuri speciale de învăţământ integrat ale învăţământului preuniversitar, finanţate, coordonate, monitorizate şi evaluate de CJRAE. Durata lucrului cu copilul este de 35-40 de minute. Atmosfera este naturală, apelând la diverse jocuri şi activităţi pentru motivarea copilului în procesul terapeutic. În primul rând, la cabinetul din cadrul şcolii sau grădiniţei se poartă o discuţie cu părintele despre istoricul copilului pentru a se întocmi o fişă logopedică în care se consemnează pronunţarea incorectă a unui sunet.
După aceea se realizează o a doua evaluare în ceea ce priveşte cooperarea copilului în acea primă şedinţă. În cazurile mai grave, când tulburările de limbaj sunt asociate cu ADHD, retard mintal, autism, întârziere în dezvoltarea limbajului – când copilul nu vorbeşte până la 3 ani –, sunt tratate în funcţie de diagnosticul cu care vine de la psihiatru. Aceştia beneficiază şi de tratament medicamentos pentru stimularea neurologică. Deci sunt şi situaţii când se formează o echipă interdisciplinară în care logopedul colaborează strâns cu psihologul şcolar şi cu psihiatrul. Este vorba despre situaţiile în care pronunţarea incorectă a unui sunet se asociază şi cu alte cauze.
Cum decurge întâlnirea cu copilul la cabinet?
Prima şedinţă de logopedie nu are neaparat un format standard. Aceasta depinde în primul rând de vârsta copilului şi de nivelul de achiziţie a limbajului. După ce i se oferă copilului câteva minute de acomodare cu spaţiul şi obiectele de terapie, şedinţa începe cu exerciţii pentru dezvoltarea motricităţii aparatului fono-articulator: buze, obraji, limbă, mandibulă. Şedinţele sunt individualizate în funcţie de problemele copilului şi se fac exerciţii specifice fiecărui sunet, dar şi proceduri pentru corectarea tulburărilor de limbaj. Şedinţa poate dura între 30 şi 40 de minute, în funcţie de caz. Copilul trebuie să fie odihnit, aceasta este o condiţie esenţială, să aibă dispoziţia necesară pentru cooperarea cu specialistul. În timpul terapiei se fac şi pauze scurte când copilul oboseşte. La sfârşitul terapiei eu ofer şi mici recompense pentru motivarea copilului.
Se lucrează pe înlăturarea negativismului
În ce constă terapia tulburărilor de limbaj?
Activitatea desfăşurată în cabinetele logopedice intraşcolare constă în terapia tulburărilor de limbaj şi de comunicare. În competenţa profesorilor logopezi intră: tulburările de pronunţie şi de comunicare, tulburările de ritm şi fluenţă a vorbirii, tulburările limbajului scris-citit, tulburările de dezvoltare a limbajului, tulburările de voce şi alte tulburări de limbaj care influenţează negativ adaptarea şcolară şi socială a copiilor.
Ce metode foloseşte logopedul pentru a-l ajuta pe copil să pronunţe corect?
Terapia începe cu metode cu caracter general care se referă la dezvoltarea motricităţii generale şi a aparatului fono-articulator – organele externe care participă la realizarea limbajului, educarea respiraţiei – să vorbească pe expir, educarea auzului fonematic – să discrimineze sunetele, dar şi educarea personalităţii, unde se lucrează pe redarea încrederii în forţele proprii şi înlăturarea negativismului. La metode specifice lucrăm pe emiterea sunetului, consolidarea acestuia şi introducerea lui în silabe, cuvinte, propoziţii. Continuăm apoi cu diferenţierea sunetului afectat de cel cu care se confundă, iar în final facem automatizarea sunetului prin poezii, poveşti şi vorbire spontană.
Care sunt cele mai frecvente cauze ale defectelor de vorbire?
La baza acestor deficienţe de pronunţie, o categorie extrem de importantă şi frecvent întâlnită este cea a cauzelor psihosociale. Este vorba despre metodele greşite de educaţie, slaba stimulare verbală a copilului în primii ani de viaţă şi încurajarea unei vorbiri incorecte, care duce la obişnuinţe rezistente la corectare. Alţi factori sunt stările conflictuale, stresante sau suprasolicitante, dar şi bilingvismul – copilul este pus să înveţe o limbă străină înainte de a vorbi bine în limba maternă.
Se întâlnesc astăzi mai multe cazuri de copii care au tulburări de pronunţie decât acum 20 de ani?
Faptul că părinţii sunt din ce în ce mai ocupaţi se reflectă uneori în dezvoltarea copilului. Le lasă la îndemână şi fără limită de timp tableta, calculatorul şi telefonul, care inhibă nevoia de comunicare directă. Copilul ajunge astfel să nu mai socializeze, să aibă un vocabular limitat şi să întâmpine probleme în plan şcolar.
Cât durează terapia la logoped pentru un copil cu tulburări de vorbire?
Depinde de fiecare caz, nu poate fi dată o perioadă fixă. Terapia logopedică poate dura de la câteva săptămâni până la câţiva ani, aceasta depinzând de gravitatea tulburării, de dezvoltarea psihomotrică a copilului, de eventualele probleme asociate ale acestuia, dar şi de cooperarea dintre terapeut şi familia copilului.
„Sunt importante comunicarea în familie şi atragerea atenţiei, corectarea“
De la ce vârstă pot fi duşi copiii la logoped?
Vârsta preşcolară şi şcolară mică sunt cele mai indicate pentru începerea terapiei logopedice, deoarece atunci se pot corecta cel mai uşor defectele de vorbire. Nu există o limită bine stabilită de la care copilul să înceapă terapia logopedică, dar cel mai indicat ar fi ca vârsta copilului să fie de cel puţin doi ani şi jumătate–3 ani, pentru ca să-i poată fi captată atenţia ş să aibă un nivel minim de comunicare.
Ce trebuie să facă părinţii acasă pentru a-l ajuta pe copil să-şi corecteze pronunţia?
Printre cele mai frecvente cauze ale tulburărilor de limbaj se află deprinderile greşite care se accentuează în timp şi sunt mai greu de corectat pentru că sunt înrădăcinate. De altfel, aici, un rol major îl au părinţii pe care îi sfătuim să-l ajute pe copil, dezvoltându-i limbajul prin implicarea în activităţi casnice şi de responsabilizare, printr-o comunicare continuă acasă. De obicei, tulburările uşoare de limbaj se corectează până în clasa a II-a, la vârsta de 7 ani, dar sunt importante comunicarea în familie şi atragerea atenţiei, corectarea, atunci când acesta greşeşte.
La ce pot duce tulburările necorectate?
Pronunţarea incorectă a sunetelor, deci un limbaj greşit, dacă nu se intervine la timp prin şedinţe de logopedie, poate duce la dislexo-disgrafie-discalculie, adică la incapacitatea copilului de a citi, scrie şi de a face calcule.
Fiecare tulburare de limbaj poate avea la bază cauze complexe care trebuie cunoscute şi identificate cu atenţie în fiecare caz în parte. Este vorba despre cauze prenatale, naşteri prelungite sau premature, de exemplu, copilul se naşte cu cordonul ombilical în jurul gâtului, ceea ce duce la lipsa de oxigenare a creierului, apărând o leziune care afectează centrul vorbirii. Aici mai putem aminti şi factori prezenţi la mamă din perioada prenatală: infecţii, radiaţii, boli psihice, alcoolism, iar după naştere, boli ale micii copilării – encefalite, meningite, dar şi greşelile educaţionale.
Când ar trebui să se alarmeze un părinte al cărui copil nu pronunţă corect toate literele?
La 3-4 ani apar dificultăţile de pronunţie specifice vârstei fiziologice, dacă acestea se repetă şi la vârsta de 4-5 ani este un semn de atenţionare. Când avem de-a face cu ele la 6-7 ani este un motiv de îngrijorare. În funcţie de situaţie şi de vârsta copilului, noi le recomandăm părinţilor înscrierea la grădiniţă pentru socializare şi adoptarea unui program sănătos de viaţă.
CV
Întâi economistă, apoi profesor logoped
Numele: Venera Ghica
Data naşterii: 25 decembrie 1970
Starea civilă: necăsătorită
Studiile şi cariera:
A absolvit Academia de Studii Economice, Economia Industriilor Alimentare, în 1993.
În 1994 a obţinut o bursă de studii în ţările nordice.
Între 1995 şi 1997 a lucrat ca traducător de limba franceză la Asociaţia Les enfants du Danube.
Între 1997 şi 2000 a lucrat ca profesor de limba franceză şi engleză la Liceul „Barbu Ştirbei“ din Călăraşi şi la Colegiul Economic
În 2006 a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei „Andrei Şaguna“, din Constanţa, specializarea Psihologie.
Apoi, în 2007, a început activitatea la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, ca psiholog şcolar. A ocupat postul de profesor logoped în aceeaşi instituţie, prin titularizare.
De-a lungul anilor, a absolvit diverse cursuri de perfecţionare în domeniu. Este voluntar în cadrul mai multor structuri asociative franco-române ca traducător de limba franceză.
În timpul liber, este voluntar la mai multe adăposturi de animale.
Locuieşte în: Călăraşi
Se încarcă comentariile...
