Ilie, sfântul care aduce ploaia şi trăsneşte demonii

Ilie, sfântul care aduce ploaia şi trăsneşte demonii

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor

Credicioşii creştini îl sărbătoresc duminică, 20 iulie, pe Sfântul Ilie Tesviteanul, proroc din Vechiul Testament considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.


Ziua Sfântului Ilie, sărbătorită anual de credincioşi în data de 20 iulie, este în tradiţia populară o zi de care mulţi se tem. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, conform tradiţiei populare. Se mai spune că cine munceşte în această zi îl mânie pe Sfântul Ilie, care trimite asupra oamenilor trăznete, grindină şi ploi.
De Sfântul Ilie, în satele din Bărăgan, oamenii încă respectă toate obiceiurile care s-au înrădăcinat de-a lungul timpului. În vechime se spunea că nu era voie să se consume mere până la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se lovească unul de altul, pentru a nu cădea grindina. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Se stropesc ogoarele cu agheasmă

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor, de aceea, în această zi, ogoarele se stropesc cu agheasmă, pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul.
„În dimineaţa zilei de 20 iulie, la ţară se culeg plante de leac, în special busuioc, se pun la uscat în podurile caselor sau în cămări. Femeile duc în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice“, explică Alina Paul, şef secţie Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului „Dunării de Jos“ Călăraşi.

Legenda sfântului

Legenda Sfântului Ilie este cu totul atipică: un muritor care s-ar fi făcut vinovat de păcate foarte mari, printre care cel de a-şi fi omorât părinţii după ce a fost ispitit de diavol, s-a căit şi a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri şi de atunci cutreieră norii cu o căruţă cu roţi de foc, trasă de cai înaripaţi. El trăzneşte dracii cu un bici de foc. Este cel care, în goana lui împotriva forţelor răului, provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale, grindină.

Legenda mai spune că demonii fug din calea lui şi vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Una dintre superstiţiile legate de Sfântul Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii, pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii, mai puţin crucea. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Superstiţii şi semnificaţii de Sânziene. Sărbătoarea care umple florile de leac şi vindecă suferinţele oamenilor

Tradiţii populare. Rusaliile, ziua în care oamenii răi sunt pedepsiţi de Iele

Tradiţii populare. Înălţarea Domnului sau Ispasul, sărbătoarea când se leagă vrăjile şi descântecele

Ce tradiţii se respectă la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. 21 mai, ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare

Obiceiuri păstrate cu sfinţenie. Paştele Blajinilor, sărbătoarea dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor

Tradiţii populare. De Sfântul Gheorghe, patronul tinerilor şi duşmanul vrăjitoarelor, se deschide anotimpul cald

FOTO Ziua în care se sfinţesc apele. Povestea crucii făcătoare de minuni lângă care un copil mut a început să vorbească

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările