Idee de afacere: plantaţie de aronia şi goji la malul mării. Cu cât se vând fructele exotice
0Un inginer din Constanţa s-a transformat în fermier după ce a pus pe picioare o plantaţie de goji şi de aronia, în apropiere de Năvodari. Fructele exotice se vând cu 25 de lei kilogramul, iar clienţii pot veni să-şi culeagă singuri fructele.
Cu aproximativ 5.000 de euro, Dragoş Ciorbaru, un inginer în vârstă de 50 de ani, a înfiinţat în urmă cu trei ani în apropiere de Năvodari, judeţul Constanţa, o plantaţie de goji şi aronia. Arbuştii exotici, crescuţi fără îngrăşăminte chimice, s-au adapatat perfect la condiţiile din ţara noastră, rezistând atât la frig, cât şi la temperaturi ridicate şi la secetă.
O cultură de nişă, dar la mare căutare
Pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, între Lumina şi Năvodari, familia Ciorbaru a înfiinţat livada cu fructe exotice. Mai puţin cunoscut la noi, aronia, supranumită şi vitamina cosmonautului, creşte în voie în apropiere de Constanţa. Un kilogram de aronia se vinde cu 25 de lei, iar unul de goji cu 45 de lei. De altfel, în ultimii ani ambele fructe au căpătat o popularitate impresionantă după ce mai multe studii au demonstrat calităţile lor de superalimente bogate în substanţe nutritive şi cu proprietăţi curative.
„Culturile de nişă sunt la mare căutare în ultima perioadă, fermierii caută plante mai puţin cultivate în România, care să le stârnească interesul consumatorilor dornici să-şi diversifice alimentaţia. Aronia este un arbust uşor de cultivat şi de întreţinut, nu are cerinţe prea mari de sol. Originar din America de Nord, arbustul de aronia este o specie rezistentă la ger, lemnul rezistă la temperaturi de -30°C, în timp ce rădăcinile rezistă la temperaturi de -11°C. Boabele de aronia conţin o cantitate mare de antioxidanţi, de neegalat de alte fructe. De exemplu, fructele de aronia conţin de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele şi murele şi de 1,5 ori mai mult decât coacăzele negre. Fructele de aronia îşi păstrează calităţile antioxidante şi în sucuri“, explică inginerul Ciorbaru.
Totuşi, deocamdată, consumatorii nu au gustul suficient de educat pentru a se bucura pe deplin de aceste fructe, spune fermierul. Pentru a le putea comercializa, Dragoş Ciorbaru are în plan extinderea afacerii şi obţinerea de contracte ferme cu companii farmaceutice care să le valorifice potenţialul extraordinar.
Material săditor certificat
Livada de goji şi aronia a lui Dragoş Ciorbaru a fost înfiinţată cu material săditor certificat, cumpărat din judeţul Prahova de la un fermier renumit. „Am fost de părere că, dacă tot pornesc pe acest drum, să fac totul ca la carte. Nu am luat arbuşti de la colţul străzii. M-am documentat, am citit, m-am informat înainte despre acest culturi. Cred că pasiunea pentru munca în aer liber a fost elementul determinant în această afacere de familie. Terenul îl aveam, am zis că e păcat să nu încerc“, spune Dragoş Ciorbaru.
Cules dificil, îngrijire permanentă
Este o muncă imensă pe plantaţie, zi de de zi, începând cu luna ianuarie şi până în noiembrie. „Fructele de goji, care au perisabilitate ridicată, imediat după cules încep să se stafidească, trebuie rapid vândute. Plantele nu sunt stropite decât cu îngrăşăminte foliare bio pe bază de alge. Se şi culeg foarte greu, este o muncă migăloasă. O persoană nu poate culege mai mult de cinci-şase kilograme zilnic, e greu, pentru că trebuie cules bob cu bob. Şi aici intervin problemele, pentru că oameni la cules nu prea sunt, nu sunt obişnuiţi cu munca grea“, explică Dragoş Ciorbaru.
Se descurcă mai mult în familie, iar în perioada de cules, mai găsesc două-trei persoane pe care le plătesc. „Într-o astfel de afacere, dacă poţi să faci faţă, rămâi, dacă nu, pleci. Mie nu mi-e frică de munca fizică, aş sta numai în câmp, însă la început te loveşti de tot felul de probleme Doar cine are drag de agricultură şi de stat în câmp mă poate înţelege. De aceea, îi rog pe clienţi să se gândească încă o dată atunci când aleg fructe din supermarket. Trebuie să ne întoarcem către agricultura bio, să redescoperim gustul autentic, să-i dăm o şansă şi micului fermier. Astfel vom avea toţi de câştigat. Cred că este esenţial ca statul să ne sprijine, să ofere pârghii prin care să ne putem vinde marfa, să promoveze astfel de produse. În străinătate sunt la mare preţ aceste fructe atipice“, spune inginerul fermier.
Fructe din august şi până în noiembrie
Perioada de cules a fructelor de goji şi de aronia începe din luna august şi ţine până în noiembrie. Ciorbaru spune că goji este singura plantă care are în acelaşi timp frunze, flori şi fructe, atât verzi, cât şi coapte. „Fructele de goji se consumă atât proaspete, cât şi sub formă de suc, pudră, capsule sau uscate. Fructele proaspete păstrează cel mai bine proprietăţile benefice ale fructului, dar în stare proaspătă, goji nu rezistă decât câteva zile, astfel că este foarte greu de exportat în această formă.
Consumul regulat este recomandat persoanelor care nu suferă de probleme grave de sănătate, care doresc să îşi îmbunătăţească starea generală de sănătate fizică şi psihică şi să prevină îmbolnăvirile. Aronia nu doar că este o plantă benefică sănătăţii, dar curăţă şi solul de toxine. În străinătate, aronia se cultivă pe marginea haldelor de steril, pentru că are proprietatea de a distruge toxinele din sol şi de a-l lăsa curat“, recomandă fermierul.
„În supermarket se pătrunde greu“
Cu timpul, afacerea de familie a început să dea roade, ajungând să dea 700-800 de kilograme de fructe pe an. Munca dificilă în livadă nu l-a descurajat pe inginerul constănţean, care nu s-a lăsat învins nici de piedicile întâmpinate la vânzarea fructelor. „În supermarket se pătrunde greu, trebuie să ai contracte ferme şi multă răbdare. Aşa este la început de drum. Am încercat să-mi promovez marfa peste tot şi astfel am găsit clienţi. În general, fructele sunt vândute particularilor care cunosc calităţile extraordinare ale acestora“, povesteşte Dragoş Ciorbaru.
Un colorant natural ignorat
Fructele de aronia, pe lângă faptul că sunt bogate în vitamine, reprezintă cel mai bun colorant alimentar care se foloseşte în industria alimentară. “ Am luat legătura cu mai multe laboratoare, restaurant şi hoteluri pentru a-mi prezenta produsul. Nu au părut foarte interesaţi de această variantă bio pentru prăjituri pentru că acum totul e foarte simplu: punem coloranţi artificiali şi totul se face rapid. Cred că încă mai avem de lucru cu mentalitatea şi cu gustul oamenilor pentru produsele curate, sănătoase, cultivate şi crescute ca la carte. Nu dezarmez, totuşi, încetul cu încetul vom fi şi noi acceptaţi pe piaţă”, e de părere fermierul.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
