Icoana pe sticlă "Maica Domnului la mormânt", exponatul lunii aprilie la Muzeul Dunării de Jos

Muzeul Dunării de Jos prezintă în aprilie o icoană pe sticlă drept exponatul lunii. Obiectul de cult reprezintă o reinterpretare a binecunoscutei lucrpri Maica Domnului Jalnica, semnată de iconarul Pavel Zugravul.

Calendaristic ne aflăm în cea de-a doua lună a primăverii, a lui Prier, timp hărăzit atât pentru reînnoirea întregii naturi cât şi a sufletului omenesc. După rânduiala canoanelor bisericeşti, creştinii parcurg această perioadă în post şi rugăciune în aşteptarea marii sărbători a Sfintei Învieri a Mântuitorului Iisus Hristos. Tainică şi puternică totodată, este rugăciunea către Cel PreaSfânt, atunci când este mijlocită de sfinţii Săi îngeri şi mai ales de Maica Sa – pururea Fecioara Maria. Chipul său atât de drag creştinilor este zugrăvit şi în icoana cu numărul de inventar 55173 pe care o deţine Muzeul Dunării de Jos în colecţiile sale. 

Icoana pe sticlă intitulată Maica Domnului la mormânt, achiziţionată de la artistul plastic Elena Oana- Agapie, reprezintă o reinterpretare a binecunoscutei lucrări „Maica Domnului Jalnica” semnată de iconarul Pavel (Zamfir) Zugravul, datată 1893, original ce se află la Muzeul Brukenthal Sibiu. Referitor la tematica icoanei, Pavel Zugravul, preciza că „această compoziţie este una din cele mai răspândite imagini în pictura pe sticlă întâlnită în toate centrele Transilvaniei”, au transmis reprezentanţii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi.

Fascinată de icoana veche, artista plină de respect şi recunoştinţă aduce un omagiu ţăranilor iconari care deşi erau lipsiţi de carte şi practicau un desen total neacademic, nestructurat, s-au aplecat cu trudă asupra sticlei şi ne-au lăsat nouă moştenire icoana naivă, tradiţională. Aşa se naşte icoana menţionată, în urma numeroaselor studii pe care artista le-a săvârşit asupra icoanelor vechi ţărăneşti din muzeele transilvănene. Estetica lucrării este legată de esenţa liturgică, iar frumuseţea ei rezultă din adevărul care coboară şi din modul în care artista exprimă prin limbajul plastic - Divinul. Icoana Maica Domnului la mormânt a fost lucrată de artistă într-o manieră novatoare, cu materiale corespunzătoare epocii în care trăim, dar a respectat cu stricteţe izvodul.

Tehnica folosită la realizarea icoanei este ulei pe sticlă, iar pentru ramă, un accesoriu extrem de important şi original, artista a apelat la simbolistică redând astfel prin spaţiul şi volumul ramei – Trilogia, aceasta valorizând de fapt întreaga lucrare. În zugrăvirea chipului Maicii Domnului, artista acordă o atenţie deosebită feţei şi mâinilor care sunt lucrate de un penel sigur cu multă delicateţe, iar pentru veşminte foloseşte o cromatică ce ridică nota de preţiozitate a personajului. Durerea şi nostalgia evenimentelor privitoare la chinurile şi răstignirea Fiului iubit sunt adânc întipărite pe chipul Maicii Îndurerate, iar în plan secundar se poate observa într-o redare miniaturală Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos – simbolul durerii. Icoana se află într-o stare de conservare foarte bună.