FOTO Sultana Malu-Roşu, cel mai spectaculos sit arheologic din ţară. „Vasul cu îndrăgostiţi”, una dintre capodoperele preistorice

FOTO Sultana Malu-Roşu, cel mai spectaculos sit arheologic din ţară. „Vasul cu îndrăgostiţi”, una dintre capodoperele preistorice

„Vasul cu îndrăgostiţi”, capodopera artei preistorice, la fel de preţios ca „Gânditorul de la Hamangia”

Unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României (mileniul IV î.Ch.), se află în judeţul Călăraşi, pe valea Mostiştei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aşezarea eneolitică de la Sultana-Malu Roşu a fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii ‘20 ai secolului trecut. 

Cercetările au fost începute de către Ion Andrieşescu şi Vladimir Dumitrescu (student pe atunci), reprezentând o primă afirmare a şcolii de arheologie din România, ale cărei baze sunt legate de activitatea lui Vasile Pârvan.

Materialul arheologic descoperit aici face din Sultana-Malu Roşu un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. 

Specialiştii Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi spun că aici trebuie amintit în primul rând tezaurul din obiecte de aur, cel mai mare descoperit la nord de Dunăre, format din trei figurine antropomorfe, saltaleoni şi un lănţişor format din şapte verigi în greutate totală de 36,170 gr.

Dintre piesele ceramice, „Vasul cu Îndrăgostiţi” de la Sultana, este fără îndoială una dintre capodoperele artei preistorice, cu nimic mai prejos de celebrul “Gânditor” de la Cernavodă. 


Pe fundul unei străchini decorată cu romburi albe şi roşii în reţea, este modelat un cuplu şezând pe un fel de băncuţă. Bărbatul ţine pe după umeri femeia care are braţele aşezate pe pântec. Simbolistica acestei piese ne trimite spre o adevărată temă mitică a societăţii gumelniţene care dă numele vasului respectiv: „Vasul cu Îndrăgostiţi”.

Piese deosebite

Evident, că mai există şi alte piese deosebite, precizează Marian Neagu, arheolog, managerul Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi. "Este vorba despre două vase antropomorfe modelate în forma corpului uman, splendid decorate cu motive geometrice pictate cu alb şi roşu. Un vas zoomorf, pictat cu alb şi roşu are modelat un realist cap de pasăre".

La Sultana au fost cercetate cel puţin unsprezece locuinţe de suprafaţă, de dimensiuni relativ mici, rar depăşind 4 m lungime şi 3 m lăţime (una singură avea 7 x 4 m), orientate nord-sud. Unele aveau podele din lut amenajate pe un pat din bârne, iar vetrele, nelipsite din case, erau plasate de obicei în colţul de nord-vest.

Pereţii aveau stâlpi de lemn cu împletitură de crengi pomostite cu lut, iar acoperişul era probabil din stuf. Aşezarea a avut şi un şanţ de apărare, adânc de circa 6 m, care era dublat spre interior de un val de pământ cu o înălţime de aproximativ un metru şi o lăţime de 3–4 m lăţime.

Cercetările, reluate în 2001

Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele descoperiri remarcabile identificate la Sultana-Malu Roşu. Cercetările arheologice din acest sit au fost reluate din iniţiativa Muzeul Dunării de Jos Călăraşi în anul 2001, pe fondul degradării permanente a aşezării de tip tell Sultana-Malu Roşu.

Această cercetare a fost concepută sub forma unui proiect intitulat Dinamica locuirilor neo-eneolitice pe Valea Mostiştei, pe lângă cercetarea sitului de la Sultana-Malu Roşu vizându-se şi cercetarea întregii văii a Mostiştei, între localităţile Mânăstirea şi Tămădău. Muzeul Dunării de Jos Călăraşi a finanţat cercetările efectuate în cele 3 campanii arheologice (2001, 2002, 2003, 2004, 2005), desfăşurate până în prezent.

 

Vă recomandăm şi:

Incursiuni arheologice. Expoziţia de fotografie aeriană "Peisaje la Dunărea de Jos", vernisată la Muzeul Gumelniţa

Comorile României în China”. Două piese arheologice excepţionale de la Muzeul Dunării de Jos iau calea Asiei

Comoară. Cupa rituală de la Gălăţui, piesa de rezistenţă de la Muzeul Dunării de Jos

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: