FOTO Reţete tradiţionale. Răsfăţ cu dulce de lux din livada de la Zimbru
0
Compoturi, gemuri, dulceţuri şi siropuri făcute după reţete tradiţionale de o familie de bucureşteni care a descoperit splendoarea Bărăganului în urmă cu 10 ani.
Ca să-şi încarce bateriile după o zi epuizantă la serviciu, soţii Dumitru, bucureşteni nativi, şi-au cumpărat o casă în satul Zimbru din judeţul Călăraşi, pe malul lacului Mostiştea. Cei 3.000 de metri din gospodărie au fost transformaţi în livadă şi grădină ca la carte, iar recolta a ajuns imediat în borcane. Produsele nu a fost puse la păstrare în cămară, ci oferite prietenilor. Aroma fructelor naturale, fără chimicale, a făcut imediat „victime”. Li s-a dus vestea că prepară conserve bio, iar acum abia mai fac faţă cererilor. Borcanele umplute cu bunătăţi au ajuns în Germania şi chiar în America.
Piesa de rezistenţă a soţilor Dumitru este de departe dulceaţa din fructe şi legume. Produsul “Dulce de lux din livada Zimbru” oferă combinaţia de patru gusturi complementare, de dulceţuri în acelaşi borcan: bucăţi consistente de mere, pere, dovlecei şi gutui. Stratul superior conţine pere, apoi gutui, mere, iar la final dovlecei dulci.
Jeleuri din legume
„Multă vreme am testat reţete prin care să păstrăm textura şi culoarea naturală a fructului, mai aproape de cea naturală în stare proaspătă. La bunica, dulceaţa de vişine arăta ca smoala, pe când a noastră este roşu-rubiniu, fără adaos de coloranţi. Ne-am dorit să ne jucăm cu culorile şi texturile şi am făcut combinaţii de fructe, fiecare păstrându-şi individualitatea. Am încercat să înnobilăm chiar şi legumele: dovleacul, sfecla, transformându-le în jeleuri cu culori atrăgătoare, într-o manieră care le permite să-şi păstreze proprietăţile. Prima noastră grijă este să respectăm igiena, apoi să fie cât mai aproape de natură, produsul să fie atrăgător, nu doar util pentru hrană, ci o plăcere, un răsfăţ, iar prin aspectul exterior am căutat să fie şi un cadou valoros, pe măsura conţinutului”, povesteşte Mihaela, profesor de limba română şi fost dircetor de şcoală generală din Bucureşti.
Familia Dumitru nu se gândeşte însă doar la aspect şi gust, ci şi la cei cu diverse afecţiuni sau care ţin diete şi se feresc de borcanele cu bunătăţi. Folosesc minimum de adaos de zagăr sau chiar deloc. „De exemplu, folosim pectina naturală existentă în gutuie şi în măr pentru a îngroşa siropul. Aplicând ceea ce citim, a apărut dulceaţa de soc, cu materie primă recoltată din curtea noastră, care seamănă cu dulceaţa de mure, iar bobiţele socului se pot întinde pe paine. Aromele cu care îmbogăţim unele fructe sunt tot naturale: vanilie, scorţişoară, mentă, busuioc- ultimele două chiar din grădina noastră. Întrucât am observat că se caută, am pus în acelaşi borcan două feluri de dulceaţă în culori contrastante, de exemplu, dulceaţa de prună cu măr”, spune Mihaela Dumitru.
Reţeta bunicii, depăşită de omul modern
Afacerea cu delicatese a început în urmă cu 4 ani când, vâzând bogaţia recoltei din propria gospodărie, familia Dumitru s-a gândit să valorifice fructele şi legumele. Au înfiinţat propria firmă şi au început „bucătăreala”. Pasiunea pentru gătit s-a împletit cu dorinţa de completare a veniturilor familiei. Au încercat să iasă din tipare cu produsele pe care le prepară şi s-au perfecţionat învăţând din propriile greşeli.
„Suntem producători tradiţionali, însă am încercat să depăşim nivelul de preparare “ca la bunica”, urmând exigenţele omului modern faţă de hrană cu gust şi aspect. Vindem dulceaţă, gem, sirop, uneori şi fructe proaspete. De asemenea, producem şi băuturi ca vişinată, strugurată şi ţuică. Cea mai mare parte a producţiei este vândută prin intermediul prietenilor şi cunoştinţelor, dar şi unor clienţi fideli. De asemenea, am publicat anunţuri pe site-uri de produse tradiţionale româneşti. Am participat cu stand inclusiv la târguri de produse tradiţionale şi am vândut prin intermediul unor distribuitori în pieţe din Bucureşti, ca Obor”, spune Mihai Dumitru, fost şef al unei fabrici de prelucrare a lemnului.
25 de lei, un borcan de dulceaţă dietetică
Borcanele cu bunătăţi ajung pe mesele orăşenilor care tânjesc după natură, după traiul tihnit de la ţară şi după legumele şi fructele bio. Antreprenorii spun că produsele pe care le comercializează se adresează celor din mediul urban, care doresc să păstreze legătura cu natura şi tind spre un stil de viaţă sănătos. De asemenea, clientul fidel este ataşat tradiţiilor descoperite în special în copilărie, dar este deschis achiziţionării unor produse cu arome uşor diferite, ce îi amintesc de călătoriile în străinătate sau îl provoacă la noi experienţe. Familia Dumitru spune că borcanele cu dulceţuri şi compot se vând ca pâinea caldă. „Într-un sezon vindem circa 400 de borcane şi 200 de litri de băuturi. Preţul unui borcan de dulceaţă dietetică de prune sau de mere este de 25 de lei. Dulceaţa de gutui este la preţul de 30 de lei, siropul la sticlă de 250 ml este 25 lei, compotul de 800 ml, la 20 de lei”, spune Mihai Dumitru.
Au pornit la drum cu 2.500 de euro
Ca orice business, şi aici a fost nevoie de investiţii. Casa din satul Zimbru, comuna Ulmu, situată la 80 de km de Capitală, cu teren de circa jumătate de hectar a costat, în urmă cu 10 ani, 2.500 de euro. De-a lungul anilor, pomii din livadă au fost înlocuiţi, fiind plantaţi până acum 50 de puieţi pentru care s-au plătit 25 de lei pentru fiecare bucată.
„O cheltuială în lunile de vară este curentul electric pentru udarea grădinii, viei şi a livezii, care se ridică la 200 lei lunar. Pe suprafaţa de jumătate de hectar avem peste 120 de pomi fructiferi şi încă pe atâţia butuci de viţă de vie, plus tufişuri de zmeură şi grădină. În perioadele în care recoltăm diversele fructe, închiriem un laborator alimentar din Bucureşti, avizat de autoritatea de protecţie sanitar-veterinară, cu 100 euro/lună. Căutăm să investim în viitorul pe termen mediu în propriul nostru laborator de producţie”, spune Mihai Dumitru.
Vă recomandăm şi:
Livada cu autoservire, în care clienţii îşi culeg singuri fructele eco
Se încarcă comentariile...
