FOTO Războiul împotriva ţărănimii. Cum a fost confiscat grânarul României
0Considerat„Grânarul României“, Bărăganul a fost confiscat, aproape în totalitate, de regimul comunist. Zeci de mii de hectare de terenuri, conace moşiereşti, utilaje agricole sau animale au luat drumul Cooperativei Agricole de Producţie (CAP).
Imediat după ce sovieticii au ocupat România, în finalul celui de-al doilea război mondial, a fost instaurat regimul comunist condus de Petru Groza. Una din primele decizii luate de noua conducere „roşie“ a fost cea îndreptată împotriva deţinătorilor de terenuri şi exploataţii agricole. Secera şi ciocanul moscovit au tăiat adânc şi în inima Bărăganului. Nimeni nu a scăpat de furia confiscărilor abuzive, conacele boiereşti fiind transformate în puierii, grajduri sau magazii.Ţăranului din Ialomiţa, judeţ care cuprindea pe atunci toată zona Bărăganului, inclusiv judeţul Călăraşi, i s-au confiscat porcul din coteţ, calul din grajd şi chiar lenjeria intimă.
În timpul procesul de confiscare Foto:Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului
„Începută în 1945, deposedarea de pământ şi distrugerea proprietăţii individuale asupra pământului va cunoaşte punctul culminant în 1949. Dacă reforma agrară din 1945 dădea posibilitatea foştilor proprietari să-şi păstreze un lot de pâmânt de 50 de hectare, exceptând de la expropriere anumite categorii ţărănimea înstărită, proprietarii de ferme model, care pe lângă exemplu de organzare şi producţie, reprezentau un factori dinamizator la nivelul întregii agriculturi), după aceea, principala grijă a fost de a-i deposeda şi pe aceştia de pământul care le rămăsese. Începutul acestei ample operaţiuni, pregătită din timp şi în cele mai mici amănunte, se va face prin decretul nr.83 din 2 martie 1949”, notează prof. Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor Călăraşi în lucrarea „Istoria totalitarismului. În concepţia autorităţilor comuniste, acest act reprezenta „ încă un pas înainte pe drumul întăririi sectorului socialist al economiei”, contribuind în acelaşi timp la „întărirea şi mai mult a alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare, în frunte cu P.M.R.”
Au măturat grâul din hambare
Oamenii îşi amintesc şi acum cu mânie cum au rămas fără agoniseală. Mulţi dintre ei spun că le-a fost măturat şi grâul din hambare. „Eram copil, nu-mi dădeam seama de ceea ce se întâmplă, dar părinţii mei s-au îmbolnăvit. Am fost nevoiţi să părăsim casa din comuna Dichiseni şi să ne mutăm la Călăraşi pentru că nu mai aveam ce pune pe masă. La oraş, cu mare greutate, printr-o cunoştinţă, tatăl meu s-a angajat factor poştal şi aşa am reuşit să ne înjghebăm o gospodărie”, spune Ştefania Anghel, 76 de ani, pensionară
N-a scăpat nici vaca din grajd
„Într-o zi, m-am trezit cu o echipă de oameni de la Partid că au intrat în curte şi mi-au zis că cele patru hectare de pământ vor fi băgate în colectiv. În acea zi, mi-au luat şi vaca. Nu am avut ce să fac... Nimeni nu a vut ce face, ne-au luat tot“, spune şi Gheorghe Bejgu (85 ani), din comuna Munteni Buzău.
Bătrânul îşi mai aminteşte că naşul său, care a refuzat să predea cele zece hectare de teren şi animalele din curte pe care le deţinea, a fost „săltat“ de comunişti şi dus cu forţa la primărie.
„L-au legat şi vroiau să-l ducă la primărie, să-l oblige să renunţe la pământ. Am înţeles că l-au bătut şi, într-un final, a renunţat la terenuri şi la animale. L-au lăsat doar cu găinile în curte“, spune Gheorghe Bejgu.
Ilie Nistor(stânga) şi Gheorghe Bejgu, amintiri dureroase Foto:Adevărul
De la un capăt al altuia al Bărăganului, echipele de comunişti, conduse de Comisia Judeţeană a Exploataţiilor Agricole, au trecut toate bunurile mobile sau imobile în proprietatea statului.
„Aveam şase pogoane de pământ... Într-o dimineaţă, m-am trezit că îmi intră în curte nişte băieţi în haine de piele, care mi-au pus o hârtie în faţă, pe care scria că renunţ la pământ. Am semnat, ce să fac? Mi-au luat şi calul şi căruţa. Offf, tată... Am trăi vremuri grele atunci. Am prins războiul, în ’46 a venit seceta, în ’47 a fost foamete, ne luaseră şi pământurile... A fost vai şi amar de noi, dar ne-a ţinut Dumnezeu în picioare“, spune şi Ilie Nistor (90 ani), un bătrân din comuna Jilavele.
Conacele, transformate în puierii
În anul 1945, în toată zona Bărăganului, regimul comunist a confiscat 467 de conace, 771 de case, 28.050 de hectare de teren arabil, 300 de hectare de vii, 268,05 de hectare de livezi, 1.315 de hectare de păduri, 266,5 de hectare de bălţi, peste 32.000 de animale, 788 de atelaje agricole cu tracţiune mecanică sau animală şi peste 2.200 de tone de cereale. De asemenea, printre obiectele confiscate se regăseau, spune prof. Ţiripan, şi bijuterii din metale preţioase, tablouri de artă, sfeşnice şi tacâmuri din metale preţioase, blănuri de valoare, ceasuri, creioane, tocuri etc din platină, aur şi argint.
Din lunga listă cu care foştii proprietari rămâneau, nefiind supuse confiscării, vom enumera câteva: toată lenjeria de corp folosită, lenjeria de casă strict necesară, nu mai mult de trei schimburi(cearcefuri de pat şi de plapumă), cuverturi de pat şi feţe de masă, perne(una de persoană), plapumă sau pled, un ţşorţ de bucătărie, un aparat de bărbierit sau brici, apă de colonie(250ml), o umbrelă, inele fără pietre de preţ, un ceainic, un castron, farfurii folosite, o lampă cu petrol, strecurătoare pentru ceai, polonic, răzătoare, ţigăi de prăjit.
Printre capodoperele arhitecturale din Ialomiţa confiscate de comunişti, se numără conacul Bolomey, ferma-model de la Perieţi, conacul de la Maia- Catargi, casa memorială Ionel Perlea din comuna Ograda sau conacul Hagianoff de la Manasia. Acestea au fost transformate în puierii, magazii de depozitare, grajduri sau au fost lăsate în paragină.
Lenjerie intimă, confiscată
În „Istoria totalitarismului“, scrisă de Nicolae Ţiripan, actualul director al Arhivelor călărăşene, apar câteva aspecte privind aplicarea decretului 83/1949 din fostul judeţ Ialomiţa. Oamenilor le-au fost confiscate atunci chiar şi obiecte fără valoare, din orgoliul celor desemnaţi să se ocupe de exproprieri sau din dorinţa de a ieşi în evidenţă.
Dintr-un proces verbal încheiat la 15 octombrie 1949 reiese faptul că lui Gogu Sumbasacu, din Călăraşi, i-au fost înapoiate, îmbrăcămintea, lenjeria de corp şi de pat, confiscate greşit. Acţiunea a fost gândită în aşa fel încât, la finalul acesteia, proprietăţile şi stăpânii lor să fie distruse în totalitate. Obiectele confiscate şi, ulterior, înapoiate sunt: 7 flanele de corp, un pardesiu de copil, 2 bluze de damă de lână, 2 pijamale bărbăteşti, fulare, pulovere, cămăşi de damă, 2 şaluri de damă, o rochie de mireasă, un voal de mireasă, o floare de mireasă şi 5 perechi de lenjerie intimă de damă.
Încheierea colectivăzării Foto:Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului
De asemenea, i-au mai fost luate: 3 perechi de indispensabili, 2 corsete, 10 sutiene, 2 perechi ciorapi bărbăteşti, 4 furouri de damă, o cămaşă de piele de copil şi 9 rochiţe de copil. De asemene,a precizează prof. Ţiripran în lucrarea sa, multe din bunurioe confiscate ilegal de comitetele comunale de la proprietari au fost depozitate în oraţul Călăraşi:obiecte de îmbrăcăminte, pânzeturi, stofe, covoare, veselă. Multe dintre acestea s-au degradat stând închise în camere sigilate. Abia în august 1950 se lua măsura ca acestea să fie lichidate prin vânzare sau repartizate la instituţii de profil.
Duşmanii poporului
În scrierile acelor vremuri, cei care deţineau pământ şi averi erau văzuţi ca duşmani ai clasei muncitoare: „moşierii expropriaţi sunt şi nu pot fi decât cei mai îndârjiţi şi înrăiţi duşmani ai celor ce muncesc. Ei au sabotat toate măsurile luate de guvern în sprijinul ţărănimii muncitoare, semănând panică, neîncredere şi duşmănie împotriva puterii de stat a oamenilor muncii.“
Haosul exproprierii a durat aproape trei ani, în anul 1948 fiind confiscate ultimele terenuri din Bărăgan. România a deschis, atunci, o pagină de istorie care a marcat generaţii întregi de oameni: comunismul.
Vă recomandăm şi:
Micii, inamicii regimului comunist. Cum fentau călărăşenii defilările de 1 mai
Se încarcă comentariile...
