FOTO Pământ cu bogăţie nesecată. Cum se făcea negoţul cu cereale şi animale în Bărăganul interbelic

FOTO Pământ cu bogăţie nesecată. Cum se făcea negoţul cu cereale şi animale în Bărăganul interbelic

Comerţ cu carne în Bărăganul interbelic Fotografii:Colecţia Costică Acsinte

Până să ajungă în străinătate, cerealele din Bărăganul interbelic urmau un întreg traseu. Pentru buna desfăşurare a exportului, existau o serie de reguli. Cine nu le respecta ieşea din joc. În primul rând, arvunirea grânelor înainte de strângerea recoltelor era interzisă.


În “Portretul României Interbelice”, judeţul Ialomiţa este prezentat ca un pământ de o bogăţie nesecată: “Bărăganul, câmpia ce cuprinde în întregime judeţul Ialomiţa, a fost întotdeauna locul de transhumanţă către bălţile Ialomiţei şi Brăilei şi Dobrogea a oierilor braşoveni sau făgărăşeni ; drumul călca odinioară partea de sus a judeţului, trecând prin « Cetatea de Floci » - locul unde oierii îşi valorificau lâna – vechi vad la Dunăre, azi în ruină. Aceste transhumanţe deveneau de multe ori popasuri mai îndelungi şi statorniciri în aşezări de sate”.

Comercianţi de frunte

Principalul comerţ se face cu produse agricole şi animale din care un mare număr erau exportate spre ţările din Europa Centrală. În monografia judeţului Ialomiţa 1933-1938, întocmită de bancherul Ioan I.Mihăilescu, directorul Băncii Naţionale a României-Filiala Călăraşi, se menţionează faptul că la Călăraşi existau 39 de comercianţi de cereale, la Urziceni-21, Slobozia-11, Lehliu13 şi Ţăndărei-7, majoritatea dintre ei români, însă existau şi greci, bulgari şi evrei. Fotografiile vechi înfăţişează şi ţărani care vindeau direct pe uliţe carne de laa animalele pe care le sacrificau în gospodărie.

Bancherul menţionează că în 1937 prin oboare au trecut 53.424 care de cereale, în valoare de peste 235 milioane de lei, în timp ce în 1938, an agricol excelent, s-au tranzacţionat 94.428 de care, în valoare de 320 milioane de lei. Ca şi în zilele noastre, nimic nu se făcea gratis.

Pentru transportul mărfii de la magazine la şlep sau vapor şi încărcare se plăteau 1.250 de lei pentru fiecare vagon. De aici sunt expediate în portul Constanţa, unde sunt plătite de obicei cele mai bune preţuri. Transportul unei vagon de cereale din gări până la Constanţa costa circa 2.000 de lei.

Cerealele încărcate în şelpuri la Călăraşi sau Gâldău sunt transportate fie la Brăila fie în susul Dunării în ţările din Europa central. Transportul unui vagon de cereale cu şlepul de la Călăraşi la Brăila costă între 1.000 şi 1.750 lei.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Aşii grădinilor. Cum au transformat bulgarii Bărăganul interbelic în raiul zarzavaturilor

FOTO Călăraşiul de altădată. Imagini inedite din oraşul aristocratic, locul unde se mutase comerţul bucureştean

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările