FOTO Gâsca cu gât roşu, una dintre cele mai rare păsări din lume, a poposit şi în Bărăgan
0
Recordurile recensământului la păsări: 11.000 de raţe cu ciuf şi 20.000 de gâşte cu gât roşu. Stolul observat în sudul Dobrogei în cadrul recensământului din acest an reprezintă jumătate din populaţia de gâşte cu gât roşu din România, spune Eugen Petrescu, specialist ornitolog.
Specie simbol pentru Dobrogea, gâsca sălbatică cu gât roşu(branta ruficollis) a fost observată şi de specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi la Călăraşi.
„Am urmărit gâsca cu gât roşu şi gârliţa în perioada octombrie– martie. Ne-a interesat, în special, traseul lor, dar şi starea în care se află. Cel mai mare stol văzut în acest an s-a regăsit în sudul Dobrogei, nu departe de Vama Veche. Este vorba despre un stol de aproximativ 11.000 gâşte cu gât roşu, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din populaţia de astfel de gâşte din România. Păsările au înnoptat o perioadă pe teritoriul României, în zona Mangalia, după care se duceau în Bulgaria şi veneau în România pentru a se hrăni“, explică Petrescu.
Omologii bulgari au consemnat faptul că ar fi fost văzut un stol de aproape 50.000 de păsări de acest tip, care a stat în zona graniţei cu România timp de două – trei săptămâni. După ce vremea s-a mai încălzit, o parte din gâştele cu gât roşu au migrat spre Insula Mică a Brăilei, spre Călăraşi, iar altele au reveni în Dobrogea de Nord.
Culoar de migraţie
În timpul migraţiei de primavară, care începe în luna martie, dar şi în cea de toamnă, la mijlocul lunii septembrie, părăsile poposesc şi în zona Bărăganului. “Stolul de gâşte la care se face referire a fost observat pe culoarul de migraţie al speciei, acestea fiind în pasaj, în zona Boianu Sticleanu, judeţul Călăraşi”, a precizat Mariana Ivan, din cadrul APM Călăraşi.
Ostroavele, preferatele păsărilor
Cele mai multe exemplare au fost monitorizate în Dobrogea, peste 20.000. Zona judeţului Călăraşi în care gâsca sălbatică cu gât roşu este prezentă în fiecare sezon(toamnă-primavară, cel târziu 27 martie), împreună cu gâsca de semănătură, gârliţa mare, este Iezerul Călăraşi, Ciocăneşti Dunăre, Valea Mostiştea şi ostroavele de pe fluviul Dunărea. “Perioada de pasaj poate fi de la o zi până la 8-10 zile, timp în care se hrănesc, se odihnesc şi se adună în stoluri mari”, a adăugat Ivan.
Iernează în compania gârliţei mari
Specialiştii călărăşeni spun că pasărea este una dintre cele mai mici gâşte, care cuibăreşte în grupuri mici, în tundra Siberiana - peninsula Taimyr, Gydan şi Yamal, în zone complet deschise din apropierea râurilor sau mării, în colonii mici de 2-8 perechi. Femela depune 4-5 ouă , la începutul lunii iunie, pe care le cloceşte timp de 20 de zile. „Are un comportament gregar, preferă să ierneze în compania altor gâşte, cum ar fi gârliţa mare. Parcurge anual aproximativ 4.000 km, majoritatea populaţiei migrând spre Ucraina, Romania şi Bulgaria pentru iernat”, a precizat Mariana Ivan.
1.350 de euro pentru fiecare exemplar vânat
Peste 95% din populaţia mondială a speciei este prezentă în sudul României-zona costieră a Mării Negre, Delta Dunării, Platoul Dobrogei şi nordul Bulgariei-lacurile Shablea şi Durankulak. În iernile grele poate fi observată în Grecia şi Turcia.
Gâsca sălbatică cu gât roşu este una din cele mai rare specii de pe glob, vulnerabilă pe întregul areal, de la cuibărit, migraţie şi până la zona de iernare. În România, gâsca sălbatică cu gât roşu este strict protejată prin lege - Ordonanţa 57/2007, Anexa 3, fiind interzisă la vânătoare prin Legea 197/2007, valoarea de despăgubire fiind de 1.350 de euro/exemplar.
Se încarcă comentariile...
