FOTO Cum făceau speculanţii legea în Bărăganul interbelic

FOTO Cum făceau speculanţii legea în Bărăganul interbelic

Renumit pentru cele mai fertile terenuri din România, Bărăganul a fost în top şi în perioada interbelică. Tranzacţiile cu cereale constituiau ramura principală a comerţului în judeţul Ialomiţa. Aproape totul se vindea şi se cumpăra în oboare. Ca şi acum însă existau speculanţi.

Ştiri pe aceeaşi temă


În monografia judeţului Ialomiţa 1033-1938, întocmită de bancherul Ioan I.Mihăilescu, directorul Băncii Naţionale a României-Filiala Călăraşi, se menţionează faptul că la Călăraşi existau 39 de comercianţi de cereale, la Urziceni-21, Slobozia-11, Lehliu13 şi Ţăndărei-7, majoritatea dintre ei români, însă existau şi greci, bulgari şi evrei. Bancherul menţionează că în 1937 prin oboare au trecut 53.424 care de cereale, în valoare de peste 235 milioane de lei, în timp ce în 1938, an agricol excelent, s-au tranzacţionat 94.428 de care, în valoare de 320 milioane de lei.

 Pe lângă tranzacţiile legale efectuate în oboare existau şi comercianţi speculanţi care cumpărau deseori cereale pe şosele, în cârciumi, prin sate, fără a mai înregistra aceste operaţiuni în oboare. Acestea erau de cele mai multe ori în dauna producătorilor care nu puteau cunoaşte preţurile curente şi care erau înşelaţi şi la cântar. De aceea, încă de la începutul anului 1938, noua conducere a Camerei de Comerţ a luat, cu concursul Prefecturii judeţului, măsuri energice pentru împiedicarea comerţului ilegal”, scrie Mihăilescu. Datorită acestui fapt, numărul tranzacţiilor în anul 1938 a crescut semnificativ, iar preţul grâului a putut fi supravegheat.

Bursa de mărfuri din...cafenea

La Călăraşi, exiasta la acea vreme o bursă de mărfuri în care erau înregistrate o parte din tranzacţii, majoritatea încheiate în cafenele. „Silozurile de cereale ce vor fi construite în decurs de un an vor aduce o înviorare comerţului cu cereale şi însemnate foloase agricultorilor. Pentru progresul comerţului din acest judeţ se cere raţionalizarea agriculturii, o bună valorificare a produselor şi dezvoltarea industriei care să înstărească pe consumatori”, notează Mihăilescu în monografia judeţului Ialomiţa. O altă observaţie interesantă este legată de vreme. „ Din cauza secetelor care au bântuit în ultimii ani în judeţul Călăraşi, lipsa banilor se resimte pretutindeni, iar consumatorii se abţin de la cumpărături. Comercianţii sunt descurajaţi din cauza vânzărilor restrânse şi a impozitelor apăsătoare. De aceea, comeţul este în regres”, se precizează în monografia întocmită de Ioan I. Mihăilescu.

Export masiv prin port

În 1939, în portul Călăraşi s-a construit un siloz pentru cereale cu o capacitate de 800 de vagoane. De aici au plecat spre străinătate(Austria, Germania, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria) între 671 şi 7.000 de vagoane cu grâne, fiecare vagon cu o încărcătură de 10.000 de kg. „Activitatea exportului de cereale în acest port este mai intensă când sunt cereri importante din ţările Europei Centrale. În acest caz, preţurile cerealelor sunt chiar ceva mai ridicate decât în portul Brăila. Cerealele destinate exportului pe mare sunt expediate în cele mai multe cazuri la Constanţa, prin calea ferată, din numeroasele gări din judeţ. Numai acelea produse în vecinătatea Dunării şi a braţului Borcea sunt transportate cu şlepuri la Brăila. Costul transportului pe Dunărea între cele două porturi variază între 1.250 şi 1.700 de lei”, notează banchetul Mihăilescu.

Călărăşenii expediau cereale pentru a supravieţui şi aduceau din toate colţurile României alte mărfuri care lipseau din Bărăgan. „Observăm că pentru nevoile judeţului au fost aduce pe calea apei mai multă piatră din judeţul Tulcea şi lemnărie, anume, fag din Banat, salcâm din Oltenia, salcie şi stejar din Durostor(Bulgaria).

Vă recomandăm şi:

FOTO Cum se făceau producţii-record în Bărăganul anilor 30. La câmp munceau zilieri de peste Prut

FOTO Călăraşiul de altădată. Imagini inedite din oraşul aristocratic, locul unde se mutase comerţul bucureştean

FOTO Cum a făcut ciuma prăpăd în Bărăganul Primului Război Mondial

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: