FOTO Cele mai rare păsari care trăiesc în Bărăgan. Gâsca cu gât roşu şi pelicanul creţ, bijuteriile de la Dunăre

FOTO Cele mai rare păsari care trăiesc în Bărăgan. Gâsca cu gât roşu şi pelicanul creţ, bijuteriile de la Dunăre

Pelicanul creţ, o specie vulnerabilă Foto:fotonatura.ro/Fotograf Mircea Achim

Ostroavele de la Dunăre, unele dintre cele mai frumoase oaze ale naturii, găzduiesc mii de specii de păsări, animale şi plante ocrotite de lege. Pelicani, pescăruşi, şoimi şi alte specii rare de păsări trăiesc în raiul conferit de insule.

Ştiri pe aceeaşi temă


Ostrovele sunt importante pentru cuibăritul, migraţia şi iernarea păsărilor specifice zonei deltare, cum sunt: pelicanii, egretele, stârcii, raţele, ciocănitorile, pescăruşii, vulturii şi cintezele. Printre speciile protejate care cuibăresc aici se numără pelicanul creţ, raţa roşie, cormoranul mic, şoimul dunărean şi vulturul codalb.  În zona celor 10 ostroave cuibăresc şi vin să se hrănească peste 21.000 de specii de păsări care îşi depun ouăle aici sau în zona Srebrâna   (Bulgaria) sau în Delta Dunării. 

“La nivelul judeţului Călăraşi sunt 8 zone, totalizând o suprafaţă de 60.990 hectare, declarate arii de protecţie specială avifaunistică, ca părţi integrante ale Reţelei ecologice europene Natura 2000. Dintre acestea, în anul 2012, Iezerul Călăraşi a fost declarat şi sit Ramsar. Această zonă prezintă interes datorită numărului mare de păsări de baltă care, fie trăiesc, fie cuibăresc, iernează sau doar tranzitează zona. Este vorba despre specii periclitate: pelicanul creţ, gâsca cu gât roşu, lopătarul, egreta mica, egreta mare, stârcul roşu, dar şi despre specii vulnerabile: raţa roşie, pelicanul comun, ţigănuşul, cormoranul mic, stârcul de noapte, barza”, spun reprezentanţii APM Călăraşi.

Lopătarul Foto:fotonatura.ro/Fotograf Iliuţă Goean

Şoimul dunărean şi vulturul codalb

Specialiştii menţionează că pe teritoriul judeţului au fost semnalate în zona Dunării două specii valoroase dar care sunt critic periclitate, şi anume şoimul dunărean şi vulturul codalb. „Legat de aceste două specii, în cadrul proiectului „Conservarea şi managementul integrat al ostroavelor de pe Dunăre, România”, implementat în perioada 2006 – 2010, au fost luate măsuri speciale în vederea conservării habitatului natural al acestora. În perioada de implementare a proiectului au fost semnalate 5 perechi de vultur  codalb”, a precizat Mariana Ivan de la APM.



Şoimul dunărean Foto:intufisuri.ro/Fotograf Mircea Bezergheanu

Pelicanul creţ cuibăreşte în colonii

Pelicanul creţ a fost observat de foare multe ori în zona de sud-est a României, pe lacuri, în special în perioadele când iernile au fost blânde. Pelicanul creţ este cel mai mare dintre toţi pelicanii, măsurând 160-180 cm de la vârful ciocului şi până la coadă şi are o anvergură de 310-345 cm. Penele de pe cap şi ceafă sunt moi şi încreţite.

La fel ca toate celelalte specii de pelicani, pelicanii creţi cuibăresc în colonii, mai mici decât cele ale pelicanului comun, de regulă împreună cu alte specii de păsări acvatice. “Sezonul de cuibărit debutează în general în luna februarie. Îşi construiesc cuiburi de dimensiuni mari din vegetaţie acvatică”, spun reprezentanţii APM Călăraşi.

Migraţia de primăvară

Specie simbol pentru Dobrogea, gâsca sălbatică cu gât roşu(branta ruficollis) a fost observată şi în Bărăgan. În timpul migraţiei de primavară, care începe în luna martie, dar şi în cea de toamnă, la mijlocul lunii septembrie, părăsile poposesc şi în zona Bărăganului. “Stolurile de gâşte au fost observat pe culoarul de migraţie al speciei, acestea fiind în pasaj, în zona Boianu Sticleanu,  judeţul Călăraşi”, a precizat Mariana Ivan, din cadrul APM Călăraşi.

Gâsca cu gât roşu, specie simbol pentru Dobrogea Fotograf Mihai Baciu

Vine în fiecare sezon

Cele mai multe exemplare au fost monitorizate în Dobrogea, peste 20.000.  Zona judeţului Călăraşi în care gâsca sălbatică cu gât roşu este prezentă în fiecare sezon(toamnă-primavară, cel târziu 27 martie), împreună cu gâsca de semănătură, gârliţa mare, este Iezerul Călăraşi, Ciocăneşti Dunăre, Valea Mostiştea şi ostroavele de pe fluviul Dunărea. “Perioada de pasaj poate fi de la o zi până la 8-10 zile, timp în care se hrănesc, se odihnesc şi se adună în stoluri mari”, a adăugat Ivan.

Vulnerabilă

Gâsca sălbatică cu gât roşu este una din cele mai rare specii de pe glob, vulnerabilă pe întregul areal, de la cuibărit, migraţie şi până la zona de iernare. În România, gâsca sălbatică cu gât roşu este strict protejată prin lege - Ordonanţa 57/2007, Anexa 3, fiind interzisă la vânătoare prin Legea 197/2007, valoarea de despăgubire fiind de 1.350 de euro/exemplar.
 

Vă recomandăm şi:

Comoara dispărută a României: dropia

FOTO Gâsca cu gât roşu, una dintre cele mai rare păsări din lume, a poposit şi în Bărăgan

Oamenii de ştiinţă vor să demonstreze că păsările pot simţi un cutremur

Păsările călătoare nu mai vor în ţările calde

Rața cu ciuf FOTOGRAF Mihai Baciu

Imagini din aceeasi galerie
  • Rața cu ciuf FOTOGRAF Mihai Baciu
  • Gâsca cu gât roșu FOTOGRAF Mihai Baciu
  • Gâște cu gât roșu FOTOGRAF Mihai Baciu
  • Gâște cu gât roșu FOTO chettusia.com
  • Rața cu ciuf FOTOGRAF Mihai Baciu
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările