Femeia care a revoluţionat şcoala. Maica Smara, cea mai bună prietenă a Veronicăi Micle, educatoarea poporului
0Cea mai bună prietenă a Veronicăi Micle, Smaranda Gheorghiu, personaj ilustru în galeria intelectualităţii româneşti, a rămas în conştiinţa naţională drept “Maica Smara”, aşa cum a numit-o amica sa de suflet. Militantă ferventă a drepturilor pentru femei, fiind chiar una dintre fondatoarele miscării feministe din România, Smaranda este o importantă poetă, autoare de piese de teatru, traducătoare şi prozatoare.
Smaranda Gheorghiu s-a născut la 5 octombrie 1857 şi a murit la 26 ianuarie 1944, la Bucureşti. A fost considerată “educatoarea poporului”, deoarece s-a implicat în construirea şcolilor, modernizarea monumentelor istorice, ridicarea de bilioteci, statui sau cămine culturale. Este cea care a propus în anul 1931 introducerea şcolii în aer liber.
Fiică de boieri
Nepoată a poetului Grigore Alexandrescu, Smaranda s-a născut la Târgovişte, provenind dintr-o familie de boieri. Este fiica lui Nicolae Gheroghiu şi a Alexandrinei şi este primul născut din cei 10 copii ai familiei.
În anul 1860, Smaranda Gheoghiu merge la şcoala nou înfiinţată de diaconul Vasile din orasul natal, iar începand cu anul 1870 urmează cursurile Şcolii Centrale de Fete din Bucureşti. Se căsătoreşte cu profesorul şi poetul George O. Gârbea, care o sprijina foarte mult în activitatea literară. După decesul acestuia, lucrează ca institutoare la Sinaia. Se recăsătoreşte cu căpitanul Petre Gheorghiu şi lucrează ca insitutoare la Ploieşti, apoi în Capitala. Între anii 1882- 1885 scrie pentru revista “Şcoala Română”, iar între anii 1893-1895 lansează revista literară “Altiţe si Bibliuri”, în care se scrie despre portul şi frumuseţea costumelor populare, notează Enciclopedia României.
A debutat în 1881
În anul 1881, Smaranda Gheorghiu îşi face debutul în revista înfiinţată de Alexandru Macedonski, numită “Literatorul”, cu o traducere din Edgar Allan Poe, notează Enciclopedia României.
Este prietenă foarte bună cu Veronica Micle, iar către sfârşitul secolului al XIX-lea înfiinţează un cenaclu literar, care este frecventat de Mihai Eminescu. De asemenea, este numita de Veronica Micle “Maica Smara”.
Împărtăşind stilul literar al Veronicai Micle, în anul 1888 Smaranda Gheorghiu publica primul ei volum de poezii, intitulat “Din pana suferinţei”. Are o activitate literară bogată, ce cuprinde numeroase volume, de versuri, proză sau teatru.
Prima care a vorbit la tribuna Ateneului
În anul 1896 Smaranda Gheorghiu se remarcă cu lucrarea “Inteligenţa Femeii”, importantă pentru începuturile mişcării feministe din ţară. Face parte dintre fondatoarele mişcării feministe din România şi este prezentă în toate societăţile culturale ale epocii. Este prima femeie care a vorbit de la tribuna Ateneului şi participă la numeroase conferinţe, unde vorbeşte, atât în ţară, cât şi în străinătate, despre emanciparea femeii şi educaţie, acestea reprezentând marile preocupări ale scriitoarei. Astfel, ea a luat parte la conferinţe din Belgia, Italia, Suedia, Franţa, Danemarca sau Grecia.
Apărătoarea păcii
Fiind un important om de cultură, Smaranga Gheorghiu este invitată la multe congrese internaţionale, astfel, în anul 1889 participă, alături de Badea Cârţan, la Congresul “Orientaliştilor”, prin care celebrează spiritul românesc prin depunerea unei coroane de lauri din bronz la Columna lui Traian. Ca o adevărată militantă pentru drepturile femeilor, a organizat în anul 1900 Congresul pentru Pace al Uniunii Universale a Femeilor, unde, cu steagul ţării în mână şi cu adeziuni ce aparţineau unui număr de 300 de femei, susţine un discurs. În acest discurs nu a demonstrat că este doar o apărătoare a femeilor, ci şi a păcii si a culturii, fiind aleasă vicepreşedinte al Alianţei Universale a Femeilor pentru Pace.
Congresul şcolilor în aer liber
În anul 1902 Smaranda Gheorghiu participă la Congresul Latin, unde susţine cauza românească, în anul 1913 este prezenta la Congresul educaţiei familiale, iar în anul 1931, la Congresul şcolilor în aer liber, unde propune introducerea şcolii în aer liber. Astăzi, Maica Smara – educatoare a poporului, scriitoare” stă pe o alee din Cişmigiu. Bustul unei femei mândre, iar la baza soclului sunt doi copii.
Vă recomandăm şi:
Povestea Sofiei Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume
Se încarcă comentariile...
