Eroul de la Oituz: caporalul Constantin Muşat care a luptat pe front, deşi un obuz i-a sfârtecat un braţ

Eroul de la Oituz: caporalul Constantin Muşat care a luptat pe front, deşi un obuz i-a sfârtecat un braţ

Monumentul de la Buşteni care-l înfăţişează pe Constantin Muşat Foto:edituramateescu.ro

Simbol al luptelor de la Oituz, caporalul Constantin Muşat a scris o filă din istoria poporului român şi a rămas în conştiinţa naţională drept un erou. La 16 decembrie 1916 este rănit de un glonţ vrăjmaş, dar a continuat să lupte până ce o schijă de obuz i-a sfârtecat mâna stângă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricii spun că a refuzat să fie reformat şi cu braţul amputat cere să lupte în continuare. Pentru atitudinea sa patriotică este citat prin Înaltul Ordin de Zi nr. 32 din 12 februarie 1917 al Regelui Ferdinand. A căzut eroic, în primele rânduri, în luptele de la Oituz. Ultimele lui cuvinte au fost: „Grenade, băieţi, grenade!”

Deşi  s-a născut  în comuna ilfoveană Domneşti în anul 1890, la sfârşitul secolului al XIX-lea, împreuna cu familia, s-a stabilit în inima Bărăganului. Mai întâi în satul Smârdan, jud. Ialomiţa unde a urmat clasele primare la şcoala din satul Bogata. În anul 1906, dupa moartea tatălui, se mută în satul Ciocăneşti - Mihai Vodă (Floroaica, de astăzi din judeţul Călăraşi) şi apoi merge la Bucureşti şi se califică în meseria de croitor.

Misiuni la graniţă

La 1 noiembrie 1911 este înmatriculat la Cercul de Recrutare Ialomiţa din Călăraşi, iar un an mai târziu este repartizat la Regimentul de infanterie Matei Basarab” - Dobrogea, apoi la Regimentul 2 Grăniceri, unde îl găseşte începutul războiului.

A făcut parte din primul batalion al Regimentului II Grăniceri, cu misiunea de a păzi graniţa în sectorul muntelui Susai de la Predeal şi Valea Prahovei. Pe 28 august 1916, batalionul de grăniceri din care făcea parte şi soldatul Constantin Muşat, a început să coboare spre Braşov. În luptele crâncene din Defileul Oltului, la Câineni, Muşat a fost rănit de mai multe ori, însă a refuzat evacuarea în spatele frontului.

Opere sculpturale în mai multe localităţi

La 31 iulie 1917, la asaltul de la Cosna (cota 789), în bătalia Oituzului este răpus de gloanţele duşmane. Chipul său dârz a fost eternizat în opere sculpturale la Buşteni, Brăila, Panciu, Bârlad, iar din 3o octombrie 1994 şi în satul Floroaica, comuna Vălcelele, judeţul Călăraşi.

Vă recomandăm şi:

Eroul de la Oituz, dat uitării. Povestea lui Virgil Bădulescu, generalul care a reformat sportul românesc

MĂRTURII VIDEO Tragica epopee a lui Toma Arnăuţoiu, eroul din munţi

Cine a transformat-o pe Ecaterina Teodoriu într-un erou?

Adevărul despre procesul Mareşalului Antonescu: cinci erori grave ale acestuia faţă de români

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: