Cum faci deliciosul magiun de prune. De ce se fierbe la foc mic şi nu se pune oala direct pe plită, cum scăpaţi de coji

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Magiunul de prune este tradiţional românesc şi îmbogăţeşte cu gustul lui dulce-acrişor plăcinte, cozonaci şi dulcuri care de care mai gustoase.Magiunurile se fac din prune, caise sau corcoduşe foarte coapte, pentru că, în principiu, nu se pune zahăr.

Gustul rafinat îl dau miejii de sâmbure, mai ales cei de caisă şi de zarzăre.  Reţeta unui magiun delicios o găsim la regretatul gastronom Radu Anton Roman în lucrarea “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).

Magiunul de prune este recomandat chiar de nutriţionişti ca având efecte benefice asupra sănătăţii. Are efecte asupra oaselor, dinţilor, sistemului imunitar, nervos, previne constipaţia şi previne apariţia diabetului de tip 2. Principalul risc în prepararea magiunului de prune este afumarea. Pentru a preveni afumarea trebuie să amestecaţi constant, în special în partea finală a procesului de preparare, şi să aveţi un foc mic.

Mod de preparare:

Se grijesc fructele (se spală, se scot sâmburii), se pun la fiert într-o tingire cu fundul gros, dar nu direct pe plită, ci pe ţiglă încinsă, abia să bulbucească. Sâmburii de caisă şi corcoduşe(dacă aveţi şi doriţi să-i adăugaţi) se sparg, se pisează ca orezul, cam o mână plină de mieji la un kilogram de fructe.

 Fructele se amestecă într-o doară până când dau în primul clocot, dar, după aceea, trebuie învârtite cât de des, că se prind.

După primele clocote, rămâne la buna dumneavoastră plăcere dacă pasaţi printr-o sită sau nu pasta de fructe, pentru a scăpa de coji.

Trebuie să se lege bine, aşa că fiertul şi amestecatul durează ore şi ore, până când e magiun, adică o pastă în care melesteul (făcăleţul, mestecăul) abia se mai învârte.

Acum, la sfârşit, se pun sâmburii, se mai amestecã de câteva ori şi se pune magiunul în borcane bine preîncîlzite, altfel se sparg.

Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie

În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic.

În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).

Vă mai recomandăm şi:

Prăjituri moldoveneşti. Cum se prepară renumita „babă din tăieţei în două culori“

Cum se prepară ciudata chisăliţă moldovenească din corcoduşe verzi. Pare desert, dar se serveşte cu mămăligă

Călăraşi



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite