Cum faci cea mai bună mămăligă. Secretele celui mai popular aliment, cât să fierbi şi ce pui în ea ca să fie gustoasă

Cum faci cea mai bună mămăligă. Secretele celui mai popular aliment, cât să fierbi şi ce pui în ea ca să fie gustoasă

Cea mai gustoasă mămăligă se face după reţeta lui Radu Anton Roman FOTO Adevărul

Cea mai bună mămăligă, spunea Radu Anton Roman în lucrarea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti“ (Editura Paideia), o pregătesc ciobanii la stână. Dacă se respectă întocmai reţeta, orice gospodină poate pune pe masă o mămăligă fiartă cât trebuie şi bună de te lingi pe degete.

 
Ingrediente
 
Modelul gutuie tânără:
 
1 kg mălai
3 litri de apă
1 lingură de sare
 
Modelul bolovan de pârâu:
 
400 g mălai
1 litru de apă
1 linguriţă de sare
 
Descriere:
La 1895, doctori mari ai Academiei Romane, ca N. Manolescu, trebuiau să facă lobby pâinii, întrucât ţăranii preferau mămăliga: În zadar spun ţeranii că pâinea nu le ţine de foame. Aceasta este o greşeală, poate pentru că pâinea nu le dă senzaţiunea greoie ce le-o dă mămăliga şi pe care ei o numesc săturare.
Credem însă ca hrana naţională a Dacilor era meiul sau mălaiul (de mei) Plinius scrie „Popoarele pontice preferă meiul tuturor celorlalte mâncăruri“. Meiul pare să fi fost temelia hranei locuitorilor din ierile romane până în timpurile moderne, când popuşoiul (porumbul) vine să înlocuiască acestă antică cereală. (dr. Crainiceanu, 1895).
 
Mod de preparare

Modelul gutuie tânără:
•    Se pune apa cu sare la fiert în ceaun, se presară ploaie un pumn de mălai
•    Când clocoteşte se varsă mălaiul dintr-o dată: va forma un fel de moviliţă spălată de valuri fierbinţi
•    Acum e timp destul să fiarbă încetişor, preţ de vreun ceas, să se umfle bine făina şi să se-ncingă
•    După ce-a trecut ora ce-am spus, se amestecă vârtos, vreme destulă şi cu nădejde (ciobanii fac aşa: unul ţine ceaunul, celălalt învârte făcăleţul)
•    Dacă s-a-ntărit de nu se mai poate mişca „mestecăul“, se-ndeasă mămăliga spre fundul ceaunului şi se niveleaza. Apoi se mai pune ceaunul un pic pe foc iute, să se desprindă fiertura de fund (ies aburi, fâsâie şi se infoaie)
•    Se răstoarnă pe un ştergar sau un fund (platou), e o emisferă perfectă; tradiţia cere s-o tăiem cu aţa subţire şi tare.
 
 
Modelul bolovan de pârâu:
•    Se fierbe la fel ca mai sus, dar numai o jumătate de oră (de aia şi sunt mai mici cantităţile) - totul e o problema de forţă bărbătească, va ieşi şi mai vârtoasă, ceea ce nu-i strică unei mămăligi ce nici nu explodează şi mai şi participă la bogatul lexic al insultelor noastre mioritice.
 
Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie
 
În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic.
În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: