Cum a dat lovitura peste hotare un tânăr care a înfiinţat pepiniera Fundulea. Secretul afacerii de zeci de mii de euro

Cum a dat lovitura peste hotare un tânăr care a înfiinţat pepiniera Fundulea. Secretul afacerii de zeci de mii de euro

Ing. Gabriel Achim(prim-plan), un tânăr întreprinzător, pasionat de munca la câmp FOTO Adevărul

Un tânăr întreprinzător din judeţul Călăraşi a ajuns faimos peste graniţele ţării datorită pepinierei de zmeur, mur şi coacăz. Inginerul, care are o plantaţie de fructe de pădure la Fundulea, produce material săditor care a ajuns în Bulgaria, Georgia, Spania şi Italia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pepiniera din Fundulea, deţinută de Gabriel Achim (30 de ani), produce atât fructe, cât şi material săditor pentru cei care vor, la rândul lor, să-şi dezvolte grădini sau chiar pepiniere. Vara, fructele crescute în Bărăgan ajung la patiserii, cofetării, lanţuri de magazine din mall-urile bucureştene, dar şi la o companie renumită care produce sucuri naturale.

De asemenea, o parte din producţia lui Achim ajunge la cumpărătorii săi străini, prin firme de curierat rapid, ambalată în pachete, cu folie la rădăcina butaşilor, atunci când este vorba despre 300 sau 500 de drajoni (lăstari). Cea mai importantă vânzare a fost însă de 80.000 de fire, în Georgia, proprietarul fiind cel care venit să ridice marfa din România.

Gabriel Achim şi-a văzut visul cu ochii în urmă cu aproape 5 ani. Absolvent al Facultării de Agronomie din Bucureşti, tânărul şi-a încercat norocul în afaceri, iar producerea butaşilor de fructe de pădure s-a dovedit o alegere reuşită. 20.000 de euro a investit doar în materialul săditor pentru cele trei hectare pe care le-a cultivat cu plante achiziţionate din Ungaria şi Polonia, în timp ce terenul pe care a făcut pepiniera aparţinea deja familiei sale. La preţul plantelor s-au adăugat costuri suplimentare în care au fost incluse organizarea de şantier, materiale, utilaje necesare plantaţiei, dar aceste cheltuieli s-au făcut pe parcurs, investind o parte din banii obţinuţi după primele producţii. Pentru un începător care doreşte să cultive un hectar cu drajoni de fructe de pădure, costurile sunt de cel puţin 5.000 de euro numai pentru materialul săditor, iar suma poate creşte în funcţie de modul de plantare, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul pepinierei lui Gabriel Achim.

„Am vrut să fac totul ca la carte, pentru a nu da greş. M-am informat, am citit, am aplicat cam 30% din ceea ce am învăţat la facultate. Noi lucrăm cu produse certificate, care au şi paşaport fitosanitar. Am început această afacere de familie cu material săditor de calitate excepţională, nu cu zmeur luat de la colţul pădurii“, povesteşte Gabriel Achim.

Prima condiţie: să-ţi placă munca la câmp

La sfârşitul anului 2012, primul hectar era plantat la Fundulea, în localitatea natală a tânărului agricultor. La scurt timp, la pepiniera Fundulea  au început să vină oameni din toată ţara nu numai pentru a achiziţiona drajoni de fructe de pădure, ci şi pentru a cere sfaturi în privinţa înfiinţării unei culturi, pentru întreţinerea ei, pentru tăierea şi îngrijirea plantelor. „Cel mai important lucru atunci când vrei să începi o astfel de afacere este să-ţi placă munca la câmp. Dacă nu ai asta în sânge, dai greş!“, spune agricultorul.

Vara, la începutul lunii iunie, când plantele încep să rodească, la Fundulea se lucrează pe bandă rulantă. Peste 300 de kg de fructe, cu paşapoarte fitosanitare care atestă că nu au boli, sunt culese zilnic, ambalate, la cerere, şi depozitate în camera frigorifică, după care iau drumul magazinelor.

O parte din producţie, care într-un an bun se ridică la peste 8 tone la hectar, ajunge la o companie care produce sucuri naturale. „Este esenţial să produci corect, la standard ridicate. Pepiniera Fundulea este autorizată să producă, să prelucreze şi comercializeze material săditor de zmeur, mur şi coacăz . Suntem deschişi oricăror provocări. Eu nu spun vorbe mari. Oricine care întâmpină o problemă poate veni la noi pentru a-l sfătui. Să vadă la faţa locului cum muncim. Cine nu e lămurit, e bine primit la noi. Să pună mâna pe hârleţ şi să vadă cum se transpiră la câmp“, spune Gabriel Achim.

Sfaturi pentru începători

Tânărul adaugă că se simte dator, la rândul său, să afere ajutor tuturor celor care au nevoie. „Deoarece am fost sfătuiţi de profesori universitari ai Facultăţii de Agronomie Bucureşti, ne simţim şi noi datori de a ajuta cu orice informaţie pe toţi cei care doresc să înceapă o astfel de afacere: de la înfiinţarea plantaţiilor de zmeur şi mur, la întreţinerea acestora, irigarea cu un sistem eficient, până la alegerea utilajelor mici cu cel mai bun randament pentru a reduce cât mai mult costurile lucrărilor, le stăm la dispoziţie. Pepiniera Fundulea produce material săditor certificat, cu o calitate superioară şi o rată de prindere de peste 90%“, explică Gabriel Achim.

La pepiniera Fundulea se vinde material săditor pentru magazine de grădinărit şi înfiinţare culturi proprii.  25 de fire de zmeur la legătură costă 60-70 de lei, cu 110 lei se vinde legătura de mur şi cu 62 de lei cea de coacăz . Preţul fructelor, în sezon, este oscilant. 16 lei pentru un kg en-gros, la începutul lunii iunie, atunci când începe recoltatul. Pe măsură ce producţia creşte, preţul se stabilizează la 9-10 lei/kg.

Profit de 8.000 de euro pe an

Afacerea pusă pe picioare de Gabriel Achim înseamnă efort şi mult sacrificiu. Tânărul spune că 85% din timp şi-l petrece în câmp, iar pepiniera are trei angajaţi. „Tăiat, legat, rărit, stropit, săpat pentru scoaterea buruienilor,  tot timpul este de lucru. O plantaţie de zmeur ca la carte leagă în 3 ani, iar la maturitate aduce un profit de 8.000 de euro pe an. În aceşti ani de muncă noi am reuşit să ne amortizăm investiţia şi ne gândim la extindere. Am mai achiziţionat 2 hectare de teren agricol, în continuarea pepinierei, pentru a le planta“, a concluzionat Gabriel Achim.

Vă recomandăm şi:

Fata care reface „din rădăcini“ celebra ie românească. Cât costă o bluză ţesută şi cusută din materiale 100% naturale

Fata care a dat cluburile de fiţe din Bucureşti pe munca la ogor: „Am învăţat de la bunicul că-i mare lucru să fii om“

FOTO Povestea tânărului din Olteniţa care face clădirile „să zâmbească”, după ce a renunţat la Politehnică pentru desen

citeste totul despre: