Cum arăta Bărăganul în „Epoca de aur“. Cu ce erau pline alimentarele şi cum ştiau oamenii când se aduce marfă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Magazinele din orice oraş al României comuniste de la care, teoretic, orice „tovarăş” trebuia să-şi facă aprovizionarea erau mai tot timpul pline cu conserve de legume. De obicei, fasolea păstăi, mazărea şi compoturile se găseau la discreţie.

În magazinele alimentare comuniste, atunci când galantarele erau încărcate cu salam, muşchi de porc şi cârnaţi, nu cu „adidaşi” - celebrii purcei numai piele şi os - era clar: se anunţa o vizită de la „Centru”. Ca să dea bine în faţa conducătorilor „iubiţi”, în câteva ore magazinul se umplea cu bunătăţi şi la fel de repede se golea după ce se termina inspecţia prin oraş. O serie de fotografii, publicate pe un site de socializare, reconstituie fidel atmosfera de acum 3-4 decenii.

„Eroii” muncii socialiste ai „Epocii de aur” din Bărăgan reprezentau un exemplu pentru întreaga ţară. Aici, în inima ţării, se făceau producţiile-record la hectar, de aici pleca cea mai bună carne de porc  şi de pui, dar şi legumele şi fructele cele mai sănătoase. Cu toate acestea, aşa cum se vede într-una din fotografii, alimentara era plină doar cu conserve. Era ştiur, de altfel, că bunătăţile erau înşirate doar la expoziţii pentru vizitele pe care le făceau în teritoriu mai-marii de la Bucureşti. Omul de rând avea acces la ele doar cu relaţii.La magazinele de electronice erau puse în vânzare celebrele televizoare alb-negru.

image

Elena şi Nicolae Ceauşescu  nu puteau lipsi din acest colţ de ţară, pentru că era musai să vadă cu ochii lor cum prosperă „grânarul” ţării. Vizitele celor doi tovarăşi puneau pe jar tot judeţul. La Călăraşi, ca de altfel oriunde în ţară, pregătirile începeau cu o lună-două înainte. Se puneau la punct cele mai mici detalii pentru ca nimic să nu-l deranjeze pe „cel mai iubit fiu al poporului”. Ceauşescu trebuia să ştie toate detaliile proceselor tehnologice, să dea indicaţii şi să facă planuri pentru „înflorirea” economiei. 

Mergea des la Fundulea

Fostul dictator făcea vizite dese la Fundulea, la Institutul de Cercetare, pentru a urmări îndeaproape cum sunt pregătite culturile ce aveau să aducă în fiecare toamnă culturi „record” la grâu şi porumb.

image

Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au venit la Călăraşi şi înainte de demararea lucrărilor pentru construirea unuia dintre cele mai mari combinate siderurgice din sud-estul Europei, pentru a hotârî amplasarea mastodontului. Pe 16 septembrie 1976, atunci când se bătea primul ţăruş la combinat, fostul dictator a venit în inspecţie.

O inspecţie din elicopter

De altel, Ceauşescu nu rata nicio ocazie pentru a verifica personal cum stau lucrurile în provincie. „Să fi fost prin 74. Lucram atunci la fabrica de confecţii, deci nu aveam nicio legătură cu agricultura.

image

Cu toate acestea, la fabrică s-a oprit producţia şi pe o căldură năucitoare am fost încolonate pentru a-l întâmpina pe Ceauşescu. A venit atunci la IAS Drumu Subţire. În mijlocul câmpului, de o parte şi de alta a şoselei, cu steguleţe şi flori în mâini, l-am aşteptat pe dictator. Să fi stat câteva ore bune, numai că Ceauşescu, alături de suita sa, nici nu au coborât din elicopter. Probabil era foarte cald şi nu se cădea să stea sub cerul liber pe caniculă”, îşi aminteşte Aurelia Grigore, 65 de ani, pensionară.
 

image
Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite