Cu ce probleme sexuale se confrunta „tineretul bântuit“ acum un secol. „Ruşinea face ca organul sexual să stea în amorţire“
0
Barierele create de morala publică privind educaţia sexulă a tinerilor au fost înlăturate, în perioada interbelică, de Eraclie Sterian, unul dintre cei mai buni medici ai României. Sfaturile sale pentru adolescenţi, dar şi pentru părinţii care nu ştiau cum să abordeze problemele în amor, sunt doar amuzante astăzi.
Autor a numeroase articole, broşuri şi volume de popularizare a igienei ori de educaţie sexuală, de combatere a bolilor venerice, a tuberculozei şi a tifosului, participant la primul război mondial în calitate de medic, Sterian a fost deschizător de drumuri în ceea ce priveşte sexualitatea, un subiect tabu în acele vremuri, dar de maximă importanţă. Iată ce nota în lucrarea sa “Educaţia sexuală”, medicul care, prin natura profesiei, se confrunta cu fel şi fel de cazuri, majoritatea dintre ele provocate de ignoranţa în care se trăia şi din lipsa informaţiei.
Renunţarea la falsa pudoare
Iată ce spunea medicul într-una din prelegerile sale, încercând să convingă de ce trebuie renunţat la falsa pudoare: „Arătatu-i-am tânărului în vinele căruia clocoteşte sângele înfierbântat al vârstei sale primejdiile la care îl poate împinge sexualitatea sa? Îndrumarea părintească sau cea şcolară îi dă vreo povaţă despre aceste lucruri? Gheaţa ruşinii făţarnice pe de-o parte, greutatea unor astfel de poveţe din partea dascălilor pe de alta îl lasă desăvârşit neştiutor. Atunci? Atunci nu există decât o singură cărare pe care el poate merge: a experienţei.
Dar experienţa ce o facem cu privire la viaţa sexuală de cele mai multe ori este o tristă experienţă. De aceea astăzi mai în fiecare familie trebuie să fie câte un sifilitic, câte un blenoragic. Toate aceste neajunsuri fiinţează din cauza moravurilor noastre ipocrite”.
Capitolul "Seducătorii", plin cu învăţături preţioase
Iată câteva din sfaturile celebrului doctor despre ce măsuri trebuie să ia o mamă pentru a-şi feri fata de nenorociri (capitolul Seducătorii):
"(...) 2. Orice copilă, mai ales la vârsta puberă, de la 14-18 ani, să fie mult ocupată intelectual: muzica, pictura, lucrul de mână să cuprinda o bună parte din tipul liber al fetelor. Nimic nu reecreiază mai mult decât ocupaţiunea rânduită; nimic nu scuteşte pe om de ispită decât munca sârguitoare într'un scop bine hotărât.
3. Niciodată fata să nu fie lăsată singură acasă.
4. La plimbari fetele nu vor ieşi decât cu părinţii lor sau deloc.
5. La zilele onomastice, la petreceri, mama nu va pierde din ochi pe fiica sa. Luare aminte mai ales se cuvine la băuturi. Acum caţiva ani, mi-a fost dat să cunosc un caz în care un pahar, două de şampanie în plus, au fost de ajuns să ameţească mintea unei fete cinstite, fapt de care a vrut să profite un verişor spre a o deflora, în una din încăperile vecine cu aceea în care oaspeţii petreceau.
6. Să fie cu totul oprite sărutările- asa zise frăţeşti- dintre cumnaţi şi cumnatele lui; pe deoparte fiindcă aceste sărutări pot fi pătimaşe, pe de alta fiindcă pot deştepta în sufletul adolescentei senzaţiuni neîngăduite. Acestea vor părea cam aspre, e bine însă să ştim că fata de măritat ca şi mireasa Cezarului nu trebue să fie nici măcar bănuită."
Observaţiile sale veneau în urma experienţelor trăite la cabinet, dar şi sin scrisorilor pe care le primea uneori de la pacienţi şi cărora trebuia să le răspundă petnru a-i scoate din încurcătură, în special de la “tineretul bântuit”, aşa cum îl numea medicul.
Iată o astfel de mostră:
"Onor. Domnule Doctor,
De câte ori am o întâlnire cu o femee mai de bună condiţie socială (?) nu pot să o servesc. Ruşinea sau nu ştiu ce dracu face ca organul sexual să stea în amorţire; pe când dacă întâlnesc altele ce îmi pare că sunt de acelaş nivel cu mine, sunt în tărie şi mă port curagios. Nu se poate ca d-v. să-mi recomandaţi un medicament ca, luat în timpul unei astfel de împrejurări, să mă facă să nu mai cad în ruşinea aceasta? Primit, vă rog, etc."
Cariera lui Eraclie Sterian
Eraclie Sterian a văzut lumina zilei la 23 noiembrie 1872, în Galaţi, dar a făcut cursul secundar în oraşul părinţilor, Craiova, la Liceul "Carol I", absolvit în 1891. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti între 1891 şi 1897. S-a căsătorit cu Alexandrina, fiica florarului piteştean C. Gulimănescu. În lunga sa carieră, medicul va publica numeroase articole, broşuri şi volume, unele de popularizare a igienei ori de educaţie sexuală (acestea într-un număr impresionant de ediţii), altele reflectînd propriile cercetări în combaterea bolilor venerice, a tuberculozei şi a tifosului.
A participat la războiul mondial (1916-1918) în calitate de medic (la sfîrşit, cu grad de colonel), la un moment dat fiind el însuşi bolnav de tifos. Într-o vreme, se ocupase şi de teatru, o piesă, Tout pour l'enfant!, fiindu-i pusă în scenă la Théâtre "Antoine" din Paris, în 1913, apoi tipărită şi în româneşte, în 1915, sub titlul Copilul, împreună cu o altă comedie, O invenţie ciudată (Luneta magnetică). Târziu, prin 1939-1940, dădea la lumină, sub pseudonimul Ave Caesar, broşura „Încercări de etimologie“
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
