Cele mai amuzante nume de localităţi din România: Ciocăneşti, locul în care bolovanii de sare pentru export erau sparţi cu ciocanul
0Călăreţi, Căscioarele, Ciocăneşti, Clăteşti, Coconi, Crivăţ, Coţofanca, Fundeni, Fundulea, Înfrăţirea, Jegălia, Dor Mărunt, Luptători, Modelu, Nuci, Progresu, Răzoarele, Sultana sunt doar câteva dintre numele amuzante de localităţi din judeţul Călăraşi.
Denumite după poreclele oamenilor, după regii daci, după boierii care avea moşii în aceste zone ale Bărăganului sau după vechile îndeletniciri ale oamenilor, numele aşezărilor s-au transmis din generaţie în generaţie. Călăreţi, de exemplu, care aparţine de comuna Tămădău Mare, provine de la faptul că în vestul teritoriului comunei în anii 1800 îşi avea moşia tatăl lui Alexandru Odobescu.
Comuna Căscioarele este aşezată în Microregiunea Greaca, de-a lungul văii Dunării, în sud-estul câmpiei Burnazului, la extremitatea vestică a judeţului Călăraşi. Localitatea se prezintă astăzi ca o aşezare compactă având cartiere numite: "Deal", "Vale", "Atârnaţi" şi "Talaba" - veche denumire cumană ca şi Cataluiul. În perioada secolelor XIV-XVI, apar în izvoare, legat de Mănăstirea Catalui sate de clacaşsi, demonstrând din nou o locuire intensă, precum: Bujorani (pe Catalui), Catalui, Suharna, Marotinul), Ghindeni (între Radovanul şi Căscioarele) şi apoi Căscioarele.
Este interesant de remarcat şi faptul că, atât aşezarile din neolitic, din epoca bronzului şi de cea a fierului, precum şi cele din epoca medie, din epoca modernă si chiar contemporană, sunt legate de bogăţia izvoarelor naturale cu apă potabilă de la Şuviţa Hotarului, Suharna, Catalui, Coinea, Valea Cosarului, Faur. Mai tarziu, de-a lungul acestor izvoare, pe versantul vestic al Cataluiului, apare localitatea Căscioarele, vatra satului fiind deasupra izvoarelor, transformate în fântâni cu ţeavă.
Micul port de la Dunăre
La Ciocăneşti a existat, se pare, în evul mediu, conform lucrării lui Vasile Radu şi paul Popovici, “Monografia comunei Ciocăneşti. Istoria unei aşezări”, o schelă, adică un mic port, prin care se exportau în Peninsula Balcanică diferite mărfuri, vite, dar în special sare. Pentru a fi transportată peste fluvial Dunărea cu uşurinţă, bolovanii mari de sare aduşi cu carele se spărgeau de către ciocănaşi. De la numele lor a rezultat numele aşezării. Comuna se află în zona central-sudică a judeţului, la limita cu regiunea Silistra din Bulgaria, pe malul stâng al Dunării. În dreptul localităţii Ciocăneşti se găseşte pe Dunăre ostrovul Ciocăneşti. Prin comună trece şoseaua naţională DN31, care leagă Călăraşiul de Olteniţa.
Trăiau în cruntă sărăcie şi mizerie
Fundulea (în trecut, Crângul-Fundulele) este un oraş în judeţul Călăraşi, care cuprinde localitatea de reşedinţă împreună cu localităţile Alexandru Ioan Cuza şi Gostilele. Are o populaţie de 6.851 de locuitori. A fost declarat oraş la 18 aprilie 1989 şi se află la aproximativ 30 km de Bucureşti. Despre oamenii acestei aşezări se ştie că trăiau în bordeie săpate în pământ şi în cruntă mizerie. Despre asezare se crede ca aceasta ar fi dispărut în urma unui atac de ciumă care a secerat viaţa locuitorilor.
În cinstea boierului
Localitatea Jegălia este situată la aproximativ jumătatea drumului dintre Călăraşi şi Feteşti, comună care pe lângă Jegălia propriu-zisă, înglobează şi satul Iezeru, fost Beilic - la vest, precum şi satul Gâldău - la est. Numele comunei se pare că provine de la un fost moşier de prin partea locului pe care-l chema Jegăleanu.
Comuna Dor Mărunt este situată în partea de nord-vest a judeţului Călăraşi. Numele localităţii se pare că provine de la legendarul rege dac Dromihete (Drom-I-Chaites, „Calea celor puri”, a dat prin etimologie populară numele actualului sat Dor Mărunt).
Vă recomandăm şi:
Borcea, braţul Dunării la Călăraşi, botezat de un boier la 1541
Se încarcă comentariile...
