Cel mai longeviv director de muzeu iese la pensie. Marian Neagu a condus instituţia de pe malul Borcei 4 decenii
0Cel mai longeviv director de muzeu din România iese la pensie. Cu o carieră neîntreruptă de aproape 40 de ani la conducerea instituţiei din Călăraşi, Marian Neagu a solicitat Consiliului Judeţean încheierea activităţii din cauza unor probleme de sănătate, înainte de încheierea mandatului cu 4 luni.
În locul său, Valentin Parnic, de profesie arheolog, va prelua conducerea Muzeului Dunării de Jos.
Mare iubitor de artă, Marian Neagu, absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Bucureşti este din anul 1978 director al Muzeului Dunării de Jos Călăraşi. Ocuparea postului de director s-a facut prin concurs, la care au participat încă 11 candidaţi din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. Primii doi ani au fost de provizorat şi din anul 1980 a devenit director „plin“. Deşi în ţară există 23 de muzee care au la conducere ingineri de meserie, doctorul Marian Neagu rămâne unul din puţinii specialişti în arheologie, aflaţi într-un astfel de post.
Petre Diaconu, omul care i-a marcat destinul
Nu a încetat niciodată să se perfecţioneze în meseria pe care a ales-o, iar studiile aprofundate şi cercetările l-au ajutat să obţină titlul de doctor în Arheologie, dar a participat şi la diverse stagii de pregătire în Austria şi Franţa. Petre Diaconu a fost omul care i-a marcat existenţa. Încă din anii studenţiei, fie că l-a avut ca profesor, fie că l-a urmat pentru cercetări în Cetatea bizantină Păcuiul lui Soare, Marian Neagu este convins că această legendă vie a arheologiei l-a desăvârşit ca specialist.
„Pentru neavizaţi, trebuie să menţionez că Petre Diaconu a lucrat la Institutul de Arheologie din Bucureşti din 1951 până în 1991, când s-a pensionat. El este autorul a 300 de lucrări de specialitate rezultate din munca de documentare şi cercetare de la 19 şantiere arheologice, înfiinţate în întreaga ţară“, a explicat arheologul Marian Neagu.
Asistentul lui Liviu Ciulei
A cochetat în tinereţe, când era student, chiar cu regia de teatru. A fost asistentul de regie la redutabilele piese de teatru ale lui Liviu Ciulei, „A douăsprezecea noapte“ şi „Furtuna“. Pe langă pasiunea de o viaţă pentru pietre, arheologul a avut succese remarcabile şi în sport. La sportul minţii, şahul, a concurat şi a câştigat, în anii studenţiei, importante premii naţionale. În perioada 1974-1978, cât a fost student la Istorie, timp de doi ani consecutivi, a deţinut titlul de campion naţional.
Vă recomandăm şi:
Călăraşiul intră în galeria elitelor. Muzeu de Istorie, pe malul Borcei
Se încarcă comentariile...
