Cea mai rară gâscă din lume iernează în România. Ce plan de conservare a speciei au autorităţile

Cea mai rară gâscă din lume iernează în România. Ce plan de conservare a speciei au autorităţile

Gâţtele cu gât roşu iernează în România FOTO SOR/Emil Todorov

Este una dintre cele mai mici şi mai rare specii de gâşte din lume. Este strict protejată, fiind vulnerabilă pe întregul său areal din cauza agriculturii intensive, a dezvoltării industriale şi a vânătorii necontrolate.

Planul naţional de acţiune pentru conservarea gâştei cu gât roşu (Branta ruficollis) în România  fost dezbătut recent de specialişti şi prezintă principalele ameninţări şi măsurile de conservare prevăzute a fi implementate în următorii 10 ani. 

Printre judeţele din sud-estul ţării, unde se află cea mai mare concentraţie de păsări se află şi Călăraşi. În România, în 2020, ornitologii au înregistrat un număr record de gâşte cu gât roşu: 14.709. 
 
Documentul, ce cuprinde peste 100 de pagini, prezintă distribuţia speciei Branta ruficollis în România, biologia şi ecologia speciei, principalele ameninţări şi măsurile de conservare prevăzute a fi implementate în următorii 10 ani. 

Prima versiune de lucru a documentului are în vedere 44 de măsuri de protejare a naturii, iar majoritatea vizează conservarea directă a speciei, îmbunătăţirea legislaţiei de mediu şi a celei cinegetice, activitatea ştiinţifică şi de monitorizare.
 
Pe lângă aceste activităţi extrem de importante, există şi activităţi axate pe creşterea conştietizării comunităţilor locale cu privire la conservarea speciei în cele mai importante zone, precum şi activităţi de îmbunătăţire şi stimulare a dezvoltării turismului ornitologic.
 
Gâsca cu gât roşu, cea mai rară specie din lume FOTO SOR /Daniel Petrescu
 
Planul va fi implementat în principal în partea de sud-est a ţării, unde se concentrează populaţia de gâscă cu gât roşu care iernează la noi. Conform opiniilor exprimate de participanţii la dezbatere ,,planul este foarte bine structurat şi va fi un instrument excelent pentru conservarea viitoare a speciei pe teritoriul naţional, la noi iernând aproape jumătate din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu”. 

Se aşteaptă ca planul să fie aprobat oficial la mijlocul anului 2021, a explicat Dan Hulea, preşedintele Societăţii Ornitologice Române.(SOR).
 

Parcurge anual 4.000 de kilometri

 
Gâsca cu gât roşu cuibăreşte în tundra Siberiană şi iernează în Ucraina, România şi Bulgaria, parcurgând anual aproximativ 4000 de km. Această specie simbol pentru Dobrogea este strict protejată, fiind vulnerabilă pe întregul său areal datorită modificărilor regimului agricol în zonele de iernat, dezvoltării industriale în zonele de cuibărit şi vânătorii (propriu-zise în Ucraina şi Rusia şi deranjului provocat în zonele de iernat). 

Gâsca cu gât roşu este o specie ameninţată la nivel global care, din cauza declinului abrupt observat într-o perioadă scurtă de timp (mai puţin de 10 ani), a fost încadrată ca periclitată (Endangered) pe Lista Roşie a IUCN. 
 
Gâsca cu gât roşu iernează în România FOTO SOR
 
Deşi cauza exactă a declinului drastic înregistrat la începutul secolului al XXI-lea la efectivele de gâscă cu gât roşu rămâne în mare parte o necunoscută, câteva ameninţări  cheie au fost totuşi identificate. 

Construirea unui număr din ce în ce mai mare de parcuri eoliene a condus la pierderea zonelor de hrănire, la care se poate adăuga şi o mortalitate semnificativă ca urmare a coliziunii cu turbinele eoliene, în vreme ce dezvoltarea umană crescută în aceleaşi zone este probabil să ducă la pierderea habitatului şi la un deranj mai mare. 

O analiză recentă a identificat vânătoarea ilegală şi braconajul drept factori majori ce influenţează stabilitatea populaţiei cu o mortalitate ce se presupune a ajunge până la 40% sau chiar mai mult în timpul sezoanelor de vânătoare din Rusias şi Kazakhstan, ce au loc primăvara şi toamna. Deşi sunt protejate legal pe tot timpul anului, gâştele sunt împuşcate accidental sau deliberat, precizează Dan Hulea.
 
 
Conservarea speciei, o prioritate a autorităţilor FOTO SOR
 
La acestea au contribuit expansiunea operaţiunilor de extragere şi prelucrare a petrolului şi gazelor în zona de cuibărire poate provoca deranj pentru păsări. În trecut, substanţele folosite la deratizare au produs o creştere semnificativă a mortalităţii în cartierele de iernare. Schimbările climatice au efecte directe clare asupra populaţiei şi contribuie la sporirea celorlalte ameninţări.
 

Primul recensământ, reralizat în 2020

Primul recensământ al speciilor de gâşte care iernează în România, realizat în perioada 21-22 2020 noiembrie, s-a încheiat cu depistarea unui număr record de gâşte cu gât roşu. Specialiştii SOR au numărat peste 14.000 de indivizi în zonele din sud-estul ţării.
 
„În cei 20 de ani de monitorizare a gâştei cu gât roşu în România, numărul mediu care se înregistra în luna noiembrie era de 5.500 de indivizi. Anul acesta, ornitologii SOR au înregistrat un număr record de gâşte cu gât roşu: 14.709. 
 
Păsările parcurg anual câte 4.000 de kilometri FOTO SOR
 
Cea mai mare concentraţie de indivizi a fost semnalată în zona lacului Balta Albă, 7.565, urmată de Lacul Strachina şi Insula Mare a Brăilei, cu peste 1.000 de indivizi fiecare. Şi în câteva zone umede de pe malul nordic al complexului lagunar Razim-Sinoe s-au numărat peste 1.600 de păsări. Alte câteva sute de indivizi au fost semnalaţi în mai multe zone umede din partea de sud-est a ţării, a explicat Dan Hulea. Biologul spune că în niciun an nu s-au mai confruntat cu această situaţie. Dacă nu sunt deranjate, numărul lor creşte.
 
România, preferată de gâştele cu gât roşu pentru a ierna FOTO SOR
 
 
"După un traseu plin de obstacole, gâştele cu gât roşu care vin din Rusia, de la cercul Polar, şi străbat de 2 ori pe an câte 4.000 de kilometri, au preferat să ierneze în România în număr cât mai mare. De asemeena, zonele lor preferate sunt cele cultivate cu grâu de toamnă, orz şi rapiţă, pentru a avea cu se hrăni. Au nevoie să înnopteze în locuri sigure, cum ar fi cursul Dunării, care le asigură apa necesară pentru a supravieţui. Chiar dacă vorbim în acest an de un număr record de păsări, fermierii care vor suferi stricăciuni vor fi despăgubiţi. În ultimii ani, pentru culturile acestora s-au plătut sume cuprinse între 10 şi 15 milioane de euro. Cred că este important să găsim o soluţie avantajoasă de ambele părţi, şi pentur fermieri, dar şi pentru vieţuitoare", a spus Dan Hulea.
 
Vă mai recomandăm şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările