Când pot deveni mortale cele mai apetisante fructe. Otrava din desertul gustos: cui sunt interzise căpşunele

Când pot deveni mortale cele mai apetisante fructe. Otrava din desertul gustos: cui sunt interzise căpşunele

Căpşunele, un desert delicios, dar periculos FOTO Shutterstock

Pe cât sunt de apetisante şi gustoase, pe atât sunt de periculoase. Aflate în topul celor mai bogate fructe în antioxidanţi, căpşunele au un potential alergen foarte ridicat. De exemplu, medicii nu le recomandă în alimentaţia copilului mai mic de un an.

Alergiile la fructe sunt în mare parte ereditare, spun medicii. “Pentru a-ţi da seama la care fructe este alergic copilul tău trebuie să stii la ce fructe manifeşti tu şi partenerul tău reacţii alergice. Însă orice fruct poate cauza alergia la copii. Fructele cu grad alergenic crescut în rândul copiilor sunt căpşunele, kiwi, mure, zmeură, caisele, piersicile, dar si cele din categoria citricelor. Trebuie manifestată prudenţă la copiii mai mici de un an. Aceste fructe nu trebuie introduce în alimentaţia copilului mai devreme de un an deoarece sistemul imunitar si cel digestive nu sunt complet dezvoltate”, spune dr .Denisa Zaharia, medic de familie. Căpşunele sunt cele mai periculoase din acest punct de vedere. Partea din fructe care determina apariţia alergiei este cel mai adesea coaja.

Apărarea organismului împotriva atacului

Conform specialiştilor, alergia alimentară este un răspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun. În mod obisnuit, sistemul imun contribuie la menţinerea sănătăţii prin apărarea organismului împotriva atacului dăunător al bacteriilor şi viruşilor. În cazul unei alergii alimentare, sistemul imun identifică anumite alimente ca fiind dăunătoare şi produce o reacţie alergică în momentul ingestiei lor.

Alergiile alimentare apar în special la persoanele cu teren atopic, ceea ce înseamnă că au o tendinţă moştenită de a dezvolta reacţii alergice. Aceste persoane sunt predispuse să facă astm bronşic, diferite alergii şi o afecţiune a pielii, numită dermatită atopică.

“Când un aliment care generează o reacţie alergică este ingerat pentru prima dată, sistemul imun nu recunoaşte substanţa respectivă şi o consideră străină(alergen). Organismul reacţionează prin formarea de anticorpi specifici împotriva alimentului respectiv. În momentul în care acel aliment este din nou consumat, anticorpii atacă alergenul, eliberând histamine şi alte substanţe chimice care provoacă simptomele unei reacţii alergice”, spun medicii.

Cum se manifestă alergia

Manifestările alergiei la fructe apar aproape imediat după ce copilul a mâncat respectivul aliment. Simptomele variază de la reacţii uşoare ca iritaţii locale (pustule) în zona pe care a atins-o fructul (în zona gurii) până la reacţii moderate ca: urticarie, iritaţii ale pielii, diaree, greaţă, vărsături, rinită alergică, conjunctivită alergică, crampe abdominale sau stomacale. În cazuri foarte severe copilul poate intra în şoc anafilactic. Aceasta este o reacţie gravă a organismului la factorul alergenic care implică: umflarea gâtului sau limbii, dificultati de respiratie (gâfăială, imposibilitatea de a respira - hipoxie), scăderea tensiunii arteriale etc. Şocul anafilactic poate fi cauzator de moarte. Riscul este foarte mare dacă nu se actionează la timp.

"Tratamentul constă în administrarea de antialergice şi antihistaminice, medicamente ce pot fi prescrise numai de medic. Este foarte important un consult de specialitate, pentru ca altfel se pot masca anumite simptome de debut ale unei alergii severe, care poate avea ulterior consecinţe grave. Bineînţeles că persoanele alergice la fructe şi legume trebuie să urmeze o dieta restrictivă, adică sa nu mai consume acele produse care le fac rău”, spune Denisa Zaharia.

Cinci beneficii neştuite

Beneficiile asupra sănătăţii ale fructelor roşii deosebit de gustoase sunt numeroase. Conform specialiştilor, capşunele sunt printre cele mai bogate fructe în vitamina C, conţinând 60mg de vitamina C în 100g de fruct (5-6 căpşune).
De asemenea, conţin antioxidanţi puternici în lupta cu radicalii liberi, sunt bogate în calciu, magneziu, potasiu şi fier, dar şi minerale mai rare, de care organismul are nevoie: mangan, zinc, fluor, fosfor, cupru. “În afara de vitamina C, căpşunele sunt o sursă bogată de vitamine din complexul B, îndeosebi de acid folic si vitamina B6, precum si vitamina K”, explică dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie din Călăraşi.

Scad colesterolul şi trigliceridele. Fibrele pe care căpşunele le conţin ajută la reducerea nivelului de colesterol şi de trigliceride din organism, prevenind astfel şi bolile de inimă şi acţionând ca adjuvant în hipertensiune.

Tratează anemia, astenia şi insomnia. Fructele asigură o bună funcţionare a organismului, îl tonifică şi îl vitaminizează, fiind un bun tratament în lupta împotriva anemiei, asteniei şi a insomniei.

Previn malformaţiile fătului. Căpşunele conţin acid folic, o substanţă care previne apariţia malformaţiilor fătului şi care contribuie la dezvoltarea sănătoasă a acestuia.

Indice glicemic scăzut. Polifenolii pe care îi conţin ajută la echilibrarea zahărului din sânge, un element foarte important pentru cei care suferă de diabet, mai ales în cazul celor care sunt dependenţi de insulină. În plus, căpşunele proaspete au un indice glicemic foarte mic: 25.

Ajută în afecţiunile bilei. Datorită conţinutului lor de vitamina K, fructele au un efect benefic asupra ficatului, ajutând în insuficienţa hepatică şi la afecţiunile bilei.

Ştiaţi că…

A rămas consemnat în istorie faptul că regele Charles al V-lea al Franţei a poruncit să fie sădite 1.200 de căpşune în grădinile sale regale.

Căpsunele au fost considerate drept plante sălbatice până în secolul XIII , când a început să se practice cultivarea lor. În secolul al XIV-lea ele erau folosite de către francezi şi englezi în decorarea grădinilor .

Se zvonea ca Madame Tallien, o femeie influentă la curtea împăratului Napoleon , obişnuia să îşi îngrijească frumuseţea prin intermediul unor băi cu suc de căpşune.

Utilizate în prepararea prăjiturilor, gemurilor sau plăcintelor, căpşunele sunt unele dintre alimentele cu cel mai scăzut aport de calorii.

De fapt , căpşuna nu este un fruct, ea făcând parte din familia trandafirilor.

Fiecare căpşună înglobează peste 200 de seminţe.

Există peste 20 de diferite specii de căpşune, cea mai populară fiind căpşuna de grădină.

Florile de căpşuni sunt favoritele fluturilor.

Belgia are un muzeu dedicat în exclusivitate căpşunelor.

Pe plan mondial  cele mai mari exportatoare de căpşune sunt SUA şi Spania.

Vă recomandăm şi:

Ce păţim când avem lipsă de fier în organism şi cum trebuie să ne tratăm. Oboseala, primul semnal de alarmă

Alimentul-minune pentru copiii anemici şi cardiaci. Castanele, cea mai bună sursă de vitamine, ne protejează de infarct

Fructul care face minuni: întinereşte, previne balonarea şi ajută în curele de slăbire – şase motive pentru care să mănânci ananas

Cel mai puternic antioxidant, interzis copiilor. Cum luptă zmeura cu cancerul şi reduce riscul unui avort spontan

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: