Bunele maniere pe stradă. Cum se face corect o strângere de mână şi de ce este interzis ca un tânăr să iniţieze salutul
0
Întâlnirea a doi cunoscuţi pe stradă nu presupune doar simplul salut, ci şi o mică discuţie, de obicei. Aurelia Marinescu trece în revistă toate situaţiile în care am putea fi puşi, în cartea "Codul bunelor maniere astăzi".
De asemenea, ne învaţă ce trebuie să facem, dar mai ales cum să evităm greşelile:
“Strângerea mâinii se practică mai ales când cele două persoane care se întâlnesc urmează să se oprească şi să stea puţin de vorba. Este o formă de salut ce datează din antichitate şi este încărcată de un simbolism profund. Să saluţi pe cineva strângându-i mâna este un semn de mare stimă. În acest caz, regulile sunt inverse: cel care întinde mâna primul este doamna, persoana mai în vârsta sau superiorul. Tot persoanei de rang superior îi revine iniţiativa formulei de salut. Se întâmplă ca, din grabă sau din necunoaşterea regulii, tânărul să fie primul care întinde mâna. Să o refuzi este, în aceasta situaţie, un afront pe care n-ai dreptul să i-l faci decât în ultima instanţă. Cel mai ocupat dintre oamenii de stat nu trebuie să refuze să strângă mâna celui mai pisălog dintre solicitanţi.”
Iată câteva reguli de la care nu trebuie să ne abatem:
1. Să fie stabilit deci, să refuzi o mână întinsă este o greşeală de o gravitate excepţională.
2. Pentru a strânge mâna cuiva, scoţi pălăria sau te înclini puţin şi-ţi priveşti interlocutorul în faţă.
3. Un bărbat se va ridica pentru a strânge mâna cuiva.
4. Doamnele nu trebuie să se ridice decât pentru a da mâna unei persoane mai în vârstă sau pe care vor s-o onoreze în mod special.
5. Se spune, pe drept cuvânt, că modul în care strângi mâna celuilalt îţi dezvăluie firea. Să evităm deci să avem o mâna moale sau una care o zdrobeşte pe a celuilalt. De asemenea, nu vom apuca doar vârful degetelor. Cum există destule persoane superstiţioase, se va evita strângerea mâinii pe deasupra alteia, în cruce. De altfel, gestul e total lipsit de eleganţă.
6. Este mai simplu să urmăm ordinea firească a priorităţilor: doamnele între ele, doamnele şi domnii, domnii între ei. Mâna pe care o strângem e de obicei dreapta.
7. Se strânge mâna şi pentru a marca încheierea unei afaceri, pentru a sublinia condoleanţele, felicitările, o rugăminte, o mulţumire sau o scuză. Este un semn de camaraderie, de prietenie sau de dragoste.
Două persoane de acelaşi sex şi de aceeaşi vârsta se salută simultan. Niciodată, scrie Aurelia Marinescu, nu ai dreptul să refuzi un salut: a refuza să răspunzi la salut înseamnă a-l face pe celalalt să înţeleagă că te-a ofensat grav, pe tine sau pe unul din membrii familiei tale. În afara acestor cazuri, nu există salut pe care să-l poţi refuza, fără să încalci în mod deliberat şi grosolan regulile elementareale bunei cuviinţe.
Nu există reguli fără excepţii: vom evita să salutăm o persoană, mai ales o doamnă, dacă o întâlnim într-o companie compromiţătoare.
Cartea care a ajuns bestseller naţional
Pretutindeni în lume, cărţile care ne învaţă normele comportamentului civilizat se bucură astăzi de un imens succes. “Codul bunelor maniere astăzi” nu face excepţie: la douăzeci de ani de la apariţie s-a vândut în peste 300.000 de exemplare. Scris cu inteligenţă, deplin adaptat uzanţelor moderne occidentale şi totodată celor româneşti, Codul este un veritabil bestseller naţional.
În urma extraordinarului succes al cărţii, autoarea, Aurelia Marinescu(licenţiată a Facultăţii de Limba şi Literatura Română), a fost invitată să vorbească la radio şi la televiziune, să dea interviuri, să scrie în reviste de mare tiraj pe tema comportamentului civilizat, să ţină cursuri de bune maniere la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii Bucureşti.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
