Boboteaza, ultima zi a sărbătorilor de Anul Nou. Ce ritualuri se fac pentru noroc şi alungarea farmecelor pe 6 ianuarie, ziua când se botează apele

Boboteaza, ultima zi a sărbătorilor de Anul Nou. Ce ritualuri se fac pentru noroc şi alungarea farmecelor pe 6 ianuarie, ziua când se botează apele

Pe 6 ianuarie, preoţii botează apele Foto:Arhivă Adevărul

Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendar pe 6 ianuarie. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special apelor, de forţele malefice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prin tradiţie, cea mai fastuoasă ceremonie religioasă de Bobotează va avea loc la Constanţa, unde botezul se face la Marea Neagră. Agheasma va fi împărţită credincioşilor în 150.000 de sticluţe ce au fost îmbuteliate cu ajutorul voluntarilor, la Arhiepiscopia Tomisului.

„De Bobotează începe activitatea publică a Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se arată pentru prima dată Sfânta Treime, prin botezul de la apa Iordanului. Credincioşii sunt chemaţi să ia darurile Sale din apa cea sfinţită. Totul se înnoieşte şi devine mai limpede acum, de Bobotează“, a arătat arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie.

Sfinţirea Mare a apei de Bobotează

La Constanţa, procesiunea de Bobotează începe miercuri, 6 decembrie, la ora 11.45, şi ţine până la ora 13.30, slujba de Sfinţire Mare a apei urmând a avea loc pe faleza Cazinoului. O cruce uriaşă de gheaţă va străjui scena, iar sticluţele de agheasmă vor fi aşezate în ţarcuri în forma crucii Sfântului Andrei. Temerarii se vor arunca în mare să recupereze cele trei cruci aruncate de ÎPS Teodosie dintr-o şalupă. După slujbă, care tradiţionale împodobite de sărbătoare vor pleca pe principalele bulevarde ale Constanţei pentru a împărţi agheasma. A doua zi după Botezul Domnului, pe 7 ianuarie, Biserica a rânduit să fie cinstit Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului.

Apa sfinţită de Bobotează nu se strică

În tradiţia populară, sărbătoarea Bobotezei cuprinde o serie de motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi „vorbesc“ animalele.

În plan spiritual, agheasma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase: nu se strică de-a lungul anului, alungă bolile şi spiritele malefice.

„Agheasma este apa vie, leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos. În Ajunul Bobotezei, preoţii au stropit toate casele cu apă sfinţită şi un mănunchi de busuioc, o practică ce poartă noroc. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat“, explică părintele Paul Tudorache, preot în parohia Sf. Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.

Cearta este interzisă de Bobotează

În ziua de Bobotează creştinii merg la biserică, la slujba de sfinţire a apei. La sfârşitul acesteia, fiecare se întoarce acasă cu un vas în care aduce apa sfinţită. Tot de Bobotează, spun bătrânii satelor, sunt interzise certurile între membrii familiei şi nu se dă nimic din casă, nici măcar cu împrumut. În plus, tradiţia spune că de Bobotează nu se spală rufe.

Etnograful Ion Ghinoiu notează în lucrarea sa, „Datini şi obiceiuri de Bobotează“, că pe 6 ianuarie cei doi rivali calendaristici, lupul si calul, primul stăpân peste iarnă, iar al doilea peste vară, luptă pentru o cauză comună: izgonirea diavolului.  Tot în ziua de Bobotează vremea o prevesteşte pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar vremea bună prezice o vară frumoasă. Dacă bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streaşină, se va face vin bun. Dacă pomii sunt îmbrăcaţi în promoroacă, va fi belşug şi sănătate.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se spune că animalele din grajd „vorbesc“ la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Botezul Domnului în apa Iordanului

„Boboteaza este sărbătoarea Botezului lui Iisus Hristos în apa Iordanului, de către Sfântul Ioan Botezătorul. În acel moment are loc arătarea lui Dumnezeu - Sfânta Treime (Teofania sau Epifania, în greceşte), căci glasul Tatălui mărturiseşte despre Fiul care se află în Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară peste El în chip de porumbel. Din acest moment, Hristos îşi arată şi calitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu, nu doar cea umană. Acum începe, practic, activitatea Sa publică de propovăduire. Trebuie însă să deosebim între botezul pocăinţei pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl practica şi botezul creştin, care este cu totul altceva. Hristos primeşte acest botez al pocăinţei, nu pentru că avea vreun păcat (căci Dumnezeu nu poate avea păcat), ci pentru a împlini, cum spune el, «toată dreptatea», adică să arate că firea omenească are nevoie de transfigurare, pentru a se putea desăvârşi în harul Sfintei Treimi“, explică preotul Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul.

Vă recomandăm şi:

Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Mihail şi Gavril, cei care poartă cheile Raiului. Ziua în care sunt „arse“ păcatele, iar cine munceşte va muri în chinuri

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Superstiţii la Întâmpinarea Domnului. Stretenia, ziua cu multe ceasuri rele în care cine munceşte va cădea în boală

Superstiţii de Rusalii, când spiritele celor morţi nu mai vor să se întoarcă sub pământ. Cum sunt alungate duhurile rele cu ajutorul ramurilor de tei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările