Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri: ziua când se prind farmecele, se deschid cerurile şi animalele „vorbesc“. De ce se ţine post negru, iar fetele pun busuioc sub pernă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Crucea din sticle de apă sfinţită, făcută pe malul mării în fiecare an de Bobotează. Foto:Arhivă Adevărul
Crucea din sticle de apă sfinţită, făcută pe malul mării în fiecare an de Bobotează. Foto:Arhivă Adevărul

Boboteaza, tradiţii şi obiceiuri. Ortodocşii se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei din 6 ianuarie, când slujbe speciale de sfinţire a apelor se vor ţine în localităţile riverane.

Prin tradiţie, cea mai fastuoasă ceremonie religioasă va avea loc la Constanţa, unde botezul se face la Marea Neagră. Agheasma va fi împărţită credincioşilor în 150.000 sticluţe, ce au fost îmbuteliate cu ajutorul voluntarilor, la Arhiepiscopia Tomisului.

„De Bobotează începe activitatea publică a Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se arată pentru prima dată Sfânta Treime, prin botezul de la apa Iordanului. Credincioşii sunt chemaţi să ia darurile Sale din apa cea sfinţită. Totul se înnoieşte şi devine mai limpede acum, de Bobotează“, a arătat arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie.

Sărbătorirea Bobotezei începe din Ajun, marţi, 5 ianuarie, când se sfinţeşte apa ce va fi împărţită credincioşilor - agheasma. La Constanţa, ceremonialul are loc după slujba de Liturghie ce va fi ţinută de ÎPS Teodosie la Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. La ora 8, ierarhul Tomisului va face Sfinţirea Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfinţită, agheasma, va fi îmbuteliată în cursul zilei în sticluţele de plastic ce vor fi oferite a doua zi oamenilor, după slujba de sfinţire a apelor de Bobotează. Agheasma mare (care este de două ori sfinţită) se bea până la 14 ianuarie, când se încheie praznicul Bobotezei, dar se poate păstra oricât în case, pentru că apa sfinţită nu se alterează. Agheasma mare se bea dimineaţa, pe nemâncate, după ce se spune rugăciunea, apoi se poate lua anafura şi agheasma mică.

Prima zi de post

Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. „Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului“, spune părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călăraşului. Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august.

Boboteaza: tradiţii şi obiceiuri

„Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.

Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În această noapte, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Sfinţirea Mare a apei

La Constanţa, procesiunea de Bobotează începe miercuri, 6 decembrie, la ora 11.45 şi ţine până la ora 13.30, slujba de Sfinţire Mare a apei urmând a avea loc pe faleza Cazinoului. O cruce uriaşă de gheaţă va străjui scena, iar sticluţele de agheasmă vor fi aşezate în ţarcuri în forma crucii Sfântului Andrei. Temerarii se vor arunca în mare să recupereze cele trei cruci aruncate de ÎPS Teodosie dintr-o şalupă. După slujbă, care tradiţionale împodobite de sărbătoare vor pleca pe principalele bulevarde ale Constanţei pentru a împărţi agheasma. A doua zi după Botezul Domnului, la 7 ianuarie, Biserica a rânduit să fie cinstit Sfântul Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului.

Vă recomandăm şi:

Sfântul Nicolae, povestea îngerului păzitor al copiilor. De unde vine tradiţia ca darurile să fie puse în ghetuţe şi ce semnificaţie are nuieluşa

Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ziua când se deschid cerurile, se „leagă“ farmecele, iar graiul animalelor poate fi înţeles de oameni

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culege năvalnicul, ultima plantă de leac

Superstiţii la Întâmpinarea Domnului. Stretenia, ziua cu multe ceasuri rele în care cine munceşte va cădea în boală

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite