Atelier pentru copii: vase de lut după tehnici vechi de 6.000 de ani

Atelier
pentru copii: vase de lut după tehnici vechi de 6.000 de ani

Copii, la atelierul de la Muzeul Dunării de Jos

Elevii din Călăraşi sunt învăţaţi să modeleze vase de lut după tehnici inspirate din cultura Gumelniţa. Proiectul are loc la Muzeul Dunării de jos şi în ultimele două săptămâni la întâlniri au participat peste 600 de tineri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Valentin Parnic, arheolog, managerul Muzeului Dunării de Jos, spune că Judeţul Călăraşi a fost considerat un adevărat „El Dorado“ al arheologiei. Reprezentativă pentru judeţul Călăraşi este în special cultura Gumelniţa, una dintre cele mai enigmatice, dar şi avansate civilizaţii eneolitice ale vechii Europe. La Călăraşi, în expoziţia Muzeului Dunării de Jos, există un adevărat tezaur de obiecte ceramice din cultura Gumelniţa, vase impresionante prin formă şi colorit, cu rol şi semnificaţii uneori misterioase.

„Având în vedere această bogăţie ceramică şi măiestria olarilor gumelniţeni, specialiştii de la muzeu au elaborat un proiect educaţional inedit, care constă în organizarea de ateliere de olărit pentru copii, folosindu-se tehnici vechi de acum 6.000 de ani“, explică Parnic.


 
A venit tot judeţul

„Până la civilizaţia dacică, inclusiv în perioada gumelniţeană, vasele se modelau manual, din «colăcei» de lut, din care se realizau pereţii vasului, care erau apoi neteziţi şi decoraţi cu diverse motive, utilizându-se tehnici diferite. Sunt procese pe care noi le explicăm şi le realizăm cu elevii la Muzeul Dunării de Jos“, explică Ani Topârceanu, muzeograf.

Sute de copii din tot judeţul s-au întâlnit cu specialiştii muzelui şi au deprins tehnica modelării în lut. Copiii au fost foarte receptivi şi deschişi la lucru. Curioşi, dornici de a realiza piese cât mai frumoase, toţi s-au descurcat de minune.

Dornici să realizeze vase din lut pentru prima dată, atenţi la tot ce li se explica, micuţii au deprins rapid tainele olăritului. Ştefan Bratu, elev în clasa pregătitoare la Şcoala Gimnazială „Carol I“, coordonată de învăţător Mihaela Manea, spune că a fost o activitate frumoasă şi l-au impresionat în mod deosebit obiectele din colecţia Tezaur. „A fost cea mai frumoasă activitate la care am participat. Am modelat un vas din lut, pe care l-am luat acasă, pentru a-l păstra. Mi-ar plăcea să mai venim la muzeu şi la alte ateliere. A fost interesantă activitatea la care am luat parte alături de colegii mei. Totul a fost deosebit“, a povestit Ştefan.

 
Lecţia de la Secţia „Tezaur“
 
Lutul folosit la atelierele din muzeu este un material special, pe care reprezentanţii Muzeului Dunării de Jos îl cumpără din Transilvania. Calupurile sosesc la Călăraşi şi sunt tăiate în bucăţi, pentru a putea fi modelate. „Imaginaţia şi creativitatea fiecăruia intervin în procesul de modelare. Totul se lucrează cu mâna, se frământă lutul, se realizează o bilă pe care o turtim şi apoi cream colăcei sau şerpişori. Este o activitate care a prins la public, elevii sunt tot mai interesaţi de acest lucru, de a se descoperi lucruri noi, de a-şi pune talentul în valoare“, spune Ani Topârceanu. Întâlnirile au loc de trei ori pe săptămână, în funcţie şi de solicitările şcolilor, iar cei care îi învaţă cum trebuie să lucreze obiectele de lut sunt chiar muzeografii.

 
 
De la ora 9.00 şi până la 13.00, muzeul se animă. „În luna aprilie au participat la acest proiect peste 600 de elevi din şcolile călărăşene şi aşteptăm o participare mare şi pentru atelierul din luna mai. Înscrierile deja au început şi se pot face în continuare, spune Ani Topârceanu. De altfel, aceasta nu este singurul atelier care se organizează la muzeu: de Crăciun, de 1 şi 8 martie, copiii au fost provocaţi să dea frâu liber imaginaţiei pentru a crea felicitări, mărtişoare, decoruri.
 

O civilizaţie strălucită

Cultura Gumelniţa este una dintre cele mai importante civilizaţii din zona actualului teritoriu al ţării noastre din ultima jumătate a mileniului al V-lea înainte de Hristos. Un element specific acestei culturii este ceramica, în special neagră, dar şi o alta, arsă până devine brună (rar, chiar roşu-cărămiziu), ambele specii bine lustruite, având forme şi decoruri variate, acestea din urmă incizate, în relief şi pictate cu grafit.

 

O altă caracteristică, proprie acestei culturi, ca şi culturii Sălcuţa (o variantă a culturii Gumelniţa) o constituie topoarele masive şi lamele lungi de silex, ce depăşesc uneori 30 de centimetri, lor adăugându-li-se şi vârfurile de săgeţi şi lănci tăiate în aceeaşi rocă.

 

            

 

 

 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările