Arta preistorică, în pas cu tehnologia. Replici 3D pentru 50 de exponate de la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa

Arta preistorică, în pas cu tehnologia. Replici 3D pentru 50 de exponate de la Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa

Muzeul Gumelniţa din Olteniţa Foto:cimec.ro

O parte din patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa va fi conservat în format 3D. Echipa de cercetători a instituţiei, în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi Asociaţia pentru Dezvoltare Urbană, a deschis proiectul Perspective 3D asupra preistoriei.

Programul de digitizare 3D reprezintă o soluţie modernă de conservare a patrimoniului cultural. Prin crearea de modele digitale şi replici 3D ale bunurilor de valoare se oferă şansa păstrării şi valorificării pe o perioada nelimitată. Este vorba despre 50 de obiecte arheologice (vase, statuete, opaiţe etc), provenind din cercetările arheologice pe care Muzeul le-a coordonat de-a lungul timpului.

Theodor Zavalaş , managerul Muzeului Civilizaţiei Gumelniţa spune că metoda utilizată este fotogrammetria ce presupune mai multe operaţiuni succesive: fotografierea fiecărui obiect din multiple unghiuri, rezultând un număr de peste 300 de clişee pentru fiecare obiect, procesarea fiecărei imagini în parte şi modelarea semi-automată a imaginii tridimensionale printr-un program informatic.

Expoziţie virtuală

“Ulterior obiectele digitale vor fi încărcate în site-ul web al Muzeului sub forma unei expoziţii virtuale, unde vor putea fi văzute de către orice utilizator al internetului. La acţiunilor de digitizare vor participa şi elevi ai liceelor din localitate ce for fi instruiţii de către experţii noştri în utilizarea tehnicilor şi metodelor fotogrametrice cu scopul implicării lor ulterioare în activităţile de conservarea a patrimoniului arheologic al Muzeului”, explică managerul.

Obiectele, descoperite în judeţul Călăraşi

Bunurile care sunt incluse în acest proiect au fost descoperite în situri aparţinând perioadei pre şi protoistorice, cercetate în zona localităţilor Olteniţa, Sultana, Vlădiceasca (neo-eneolitic, cca. 5000-4500 î. Hr.), Căscioarele (epoca fierului, cultura getică, sec. IV-III î. Hr.) şi Radovanu (epoca bronzului, sec. XIV-XII î. Hr.; epoca fierului, cultura getică, sec. II-I î. Hr.).
Proiectul, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional,  se va încheia pe 15 noiembrie şi are ca scop principal conservarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural naţional prin intermediul noilor tehnologii ale informaţiei.

Muzeul a fost înfiinţat în 1957, pe baza unei donaţii formate din 902 piese arheologice, făcută de Barbu Ionescu, de profesie contabil, care a fost şi primul director al muzeului până în 1968.
În 1968 a fost numit director Done Şerbănescu, care a reorganizat şi modernizat muzeul. Colecţiile muzeului au sporit considerabil, ajungând la 15.500 obiecte arheologice şi numismatice.
 

Vă recomandăm şi:

FOTO Unicat. Muzeul Dunării de Jos, singurul din Europa care deţine o colecţie de artă preistorică

FOTO Porţi deschise la unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară: Sultana-Malu Roşu

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: