Apicultorii români anunţă dezastrul în 2016: „Este pentru prima dată în 30 de ani când n-am extras un gram de miere“
0
Apicultorii din România susţin că sunt la un pas de faliment, după ce ploile excesive şi vremea nefavorabilă au împiedicat albinele să iasă la cules. Crescătorii sunt în pierderi deoarece au hrănit albinele cu zahăr şi sirop ca nu moară de foame.
„Suntem într-o situaţie disperată, între faliment şi supravieţuire, pentru că nu s-a făcut nimic din cauza ploilor. Dăm suplimente nutritive, zahăr şi hrană albinelor, practic le stimulăm în perioada în care trebuia să fim la cules la rapiţă şi la salcâm, iar teiul este aproape terminat. Am făcut nişte cheltuieli extraordinare şi apicultorii nu mai au efectiv ce să le dea albinelor să mănânce. Va fi un an dezastruos!”, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine(ACA) din România.
Acesta mai spune că în ultimii 30 de ani nu s-a confruntat cu o astfel de situaţie în 2016 s-a dat de trei ori mai multă mâncare decât într-un an normal, respectiv peste 15 kilograme de zahar sau sirop pe familia de albine pentru a fi menţinute în viaţă.
Preşedintele ACA a menţionat că a solicitat sprijinul MADR în vederea acordarii unui ajutor de minimis pentru acest sector grav afectat. Romania deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Dezastru în ultimii doi ani
Dacă în 2014 apicultorii au asistat neputincioşi la înjumătăţirea producţiei de miere, în 2015 a fost şi mai rău. Mortalitatea masivă şi marile depopulări în cadrul familiilor de albine au făcut ca mierea să fie şi mai puţină.
În anul 2015 producţia de miere a României s-a situat la 18.000 de tone, cu circa 30% mai puţin decât cea înregistrată în 2014”, conform lui Ioan Fetea, preşedintele ACA.
De vină au fost, în opinia specialiştilor, mortalitatea foarte ridicată şi depopulările masive, dar şi efectele schimbărilor climatice. După ce în 2014 au avut de suferit, producţia de miere fiind afectată de secetă, nici anul trecut nu s-au realizat recolte bogate.
“Am avut cam 70% din producţia din 2014, în jur de 18.000 de tone. Culesul de rapită nu s-a realizat în 2015 decât în proporţie de circa 45% din cauza ploilor, a timpului nefavorabil din primăvară, precum şi din cauza albinelor slăbite ieşite din iarnă. Culesul de salcâm a fost ceva mai bun, în unele zone acesta fiind sortimentul care a asigurat până la 70% din producţia medie anuală. În ceea ce priveşte floarea-soarelui, producţia a fost şi ea mică în principal din cauza soiurilor puţin nectalifere, tratate în general cu neonicotinoide, şi în al doilea rând din cauza secetei. Este primul an în care la floarea-soarelui am avut avut depopulări masive şi mortalităţi, fiind afectate peste 120.000 de familii”, declara Fetea la începutul acestui an.
Situaţie nemaiîntâlnită în ultimii 30 de ani
Nici în judeţul Călăraşi, lucrurile nu stau mai bine. Oamenii muncesc neîncetat pentru a ţine albinele pe linia de plutire.
“E adevărat că apicultura suferă foarte mult anul acesta din cauza condiţiilor meteo şi a stropirilor necontrolate cu substanţe care afectează albinele. Este pentru prima dată în 30 de ani de când practic apicultura şi nu am extras niciun gram de miere. Mai mult decât atât, am fost nevoită să echilibrez stupii, să iau rame cu miere de la unii care aveau cât de cât şi să le dau celor care nu au deloc, haiducie, nu alta! Aşteptăm să înflorească floarea-soarelui, dar dacă şi aceasta este modificată genetic sau stropită cu substante polenizante, voi fi nevoită să cumpăr zahăr ca sp nu las albinele sa moara de foame. Apicultura românească se îndreaptă către un mare dezastru. Încă un an-doi ca acesta şi ne lasăm de crescut albine. Oricum, eu de la un efectiv de 80 de familii, mai am doar 42”, povesteşte Alexandrina Truşca din comuna Negoieşti, judeţul Călăraşi. Culturile modificate genetic, o problemă
Apicultorii spun că, în ultimii ani nu doar ploile au fost cel mai de temut inamic al albinelor. Cultivarea pe scară largă a florii-soarelui modificată genetic reprezintă o mare problemă. De aici albinele nu pot recolta miere aproape deloc. “Ar fi necesar un proiect de lege care să reglementeze sau să limiteze cultivarea pe suprafeţe mari a cerealelor modificate genetic care afectează producţia de miere şi dezvoltarea apiculturii în ţara noastră. Bărăganul ne oferea tone de miere vara la floarea-soarelui, chiar dacă rapiţa sau salcamul erau afectate, în acest mod se echilibra balanţa la culesul de miere polifloră”, e de părere Alexandrina Truşcă.
În cei mai buni ani, cele 80 de familii de albine pe care le-a avut aduceau aproximativ 3 tone de miere, în 2014 aceasta s-a înjumătăţit, iar în 2015 a fost şi mai puţină.
Fondurile europene, o gură de oxigen
Cu toate acestea, după 30 de ani de muncă alături de albine, femeia spune că apicultura va fi mereu profitabilă, mai ales dacă apicultorii accesează fonduri europene nerambursabile. “Eu sunt în anul 4 de implementare cu un proiect PNDR pe axa 1.4.1. şi recunosc ca m-a ajutat foarte mult, în special la achiziţionarea de utilaje apicole care altfel ar fi fost mai greu accesibile. Indiferent de obstacole, la noi, apicultorii, pasiunea şi dragostea faţă de albine ne fac să mergem mai departe. Dacă ne rămân nucleele în caz de calamităţi, o luăm mereu de la început!”, a adăugat apicultorul din Bărăgan.
Vă recomandăm şi:
Vremea strică recoltele. 2016, anul fără fructe în Bărăgan, dar cu belşug de grâne
Promisiuni: UE va sprijini dezvoltarea sectorului agricol din Moldova
Se încarcă comentariile...
