Albinele din România, tot mai sensibile la schimbările climatice. 2015 - un an dezastruos pentru apicultorii autohtoni

Albinele din România, tot mai sensibile la schimbările climatice. 2015 - un an dezastruos pentru apicultorii autohtoni

Din ce în ce mai puţină miere Foto:Adevărul

Dacă în 2014 apicultorii au asistat neputincioşi la înjumătăţirea producţiei de miere, anul trecut a fost şi mai rău. Mortalitatea masivă şi marile depopulări în cadrul familiilor de albine au făcut ca mierea să fie şi mai puţină.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anul 2015 producţia de miere a României s-a situat la 18.000 de tone, cu circa 30% mai puţin decât cea înregistrată în 2014”, a anunţat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA). De vină sunt, în opinia specialiştilor, mortalitatea foarte ridicată şi depopulările masive, dar şi efectele schimbărilor climatice. După ce în 2014 au avut de suferit, producţia de miere fiind afectată de secetă, nici anul trecut nu s-au realizat recolte bogate.

“Am avut cam 70% din producţia din 2014, în jur de 18.000 de tone. Culesul de rapită nu s-a realizat în 2015 decât în proporţie de circa 45% din cauza ploilor, a timpului nefavorabil din primăvară, precum şi din cauza albinelor slăbite ieşite din iarnă. Culesul de salcâm a fost ceva mai bun, în unele zone acesta fiind sortimentul care a asigurat până la 70% din producţia medie anuală. În ceea ce priveşte floarea-soarelui, producţia a fost şi ea mică în principal din cauza soiurilor puţin nectalifere, tratate în general cu neonicotinoide, şi în al doilea rând din cauza secetei. Este primul an în care la floarea-soarelui am avut avut depopulări masive şi mortalităţi, fiind afectate peste 120.000 de familii”, a declarat Fetea.

Albine puţine la culesul salcâmilor

Nici Bărăganul nu a fost ocolit de probleme. Odinea exemplară a albinelor a fost dată peste cap de vremea nefavorabilă: ploi în primăvară şi secetă peste vară. Alexandrina Truşcă este pasionată de albinărit de peste 30 de ani. Are în proprietate 80 de stupi în satul Negoieşti, din judeţul Călăraşi, pe care îi îngrijeşte ca pe propriii copii. “Pasiunea şi dragostea faţă de albine ne ajută întotdeauna s-o luăm de la capăt”, spune femeia. Cu toate acestea, probleme se ivesc la tot pasul.

Culturile modificate genetic, o problemă

Dar nu ploile sunt cel mai de temut inamic al albinelor. Cultivarea pe scară largă a florii-soarelui modificată genetic reprezintă o mare problemă. De aici albinele nu pot recolta miere aproape deloc. “Ar fi necesar un proiect de lege care să reglementeze sau să limiteze cultivarea pe suprafeţe mari a cerealelor modificate genetic care afectează producţia de miere şi dezvoltarea apiculturii în ţara noastră. Bărăganul ne oferea tone de miere vara la floarea-soarelui Chiar dacă rapiţa sau salcamul erau afectate, în acest mod se echilibra balanţa la culesul de miere polifloră”, e de părere Alexandrina Truşcă.

Dacă în alţi ani, cele 80 de familii de albine produceau aproximativ 3 tone de miere, în 2014 aceasta s-a înjumătăţit, iar în 2015 a fost şi mai puţină. “Din lipsă de timp eu nu am plecat în pastoral cu stupii pentru că iese producţie bună şi pe staţionar, eu locuind într-un mare bazin melifer. Pastoralul este un sistem care se practică atât în ţările U.E cât şi în America. Albinele sunt deplasate în pastoral cu camioane sau tractoare, urmând ca în pauzele dintre "expediţii" să fie cantonate pe 2-3 vetre. De la o recoltă de aproximativ 3 tone de miere acum am avut mai puţin de jumătate şi mă consider o norocoasă! Într-adevăr, alţi apicultori se plâng că n-au văzut un strop de miere!”, spune Alexandrina Truşcă.

Fondurile europene, o gură de oxigen

Cu toate acestea, după 30 de ani de muncă alături de albine, femeia spune că apicultura va fi mereu profitabilă, mai ales dacă apicultorii accesează fonduri europene nerambursabile. “Eu sunt în anul 4 de implementare cu un proiect PNDR pe axa 1.4.1. şi recunosc ca m-a ajutat foarte mult, în special la achiziţionarea de utilaje apicole care altfel ar fi fost mai greu accesibile. Indiferent de obstacole, la noi, apicultorii, pasiunea şi dragostea faţă de albine ne fac să mergem mai departe. Dacă ne rămân nucleele în caz de calamităţi, o luăm mereu de la început!”, a adăugat apicultorul din Bărăgan.

Vă recomandăm şi:

Fermierii, la un pas de faliment. Seceta a pârjolit jumătate din recolta de porumb şi floarea-soarelui în Bărăgan

Noul Guvern. Cine este Achim Irimescu, ministrul propus la Agricultură

Pagube de şapte milioane de euro în agricultura Vrancei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările