Academicianul Dan Mateescu, doar un nume pe un liceu. Inginerul a participat la ridicarea podului peste Prut

Academicianul Dan Mateescu, doar un nume pe un liceu. Inginerul a participat la ridicarea podului peste Prut

Inginerul a făcut carieră remarcabilă în construcţii Foto:Adevărul

Personalitate marcantă a Universităţii „Politehnice“ şi a comunităţii ştiinţifice româneşti, Mateescu a trăit până la adolescenţă în oraşul de pe malul Borcei.


Dan Mateescu s-a născut la 15 noiembrie 1911, la Călăraşi, unde a urmat şcoala primară şi cursurile Liceului Ştirbei Vodă. Studiile superioare le-a făcut la Şcoala Politehnică din Berlin-Charlottenburg, devenind inginer în anul 1934.
Directorul liceului tehnologic Dan Mateescu, Olimpiu Moisescu a avut onoarea să-l cunoscă personal pe academician. „Din anul 1999, şcoala nostră îi poartă numele. Am fost nevoiţi să ne alegem un nume şi ne-am gândit la dânsul, deoarece este şcoală de construcţii. În anul 2003 am mers la Timişoara şi l-am cunoscut personal“, a spus Olimpiu Moisescu, directorul şcolii.

Cetăţean de onoare

În anul 2005, Dan Mateescu a fost numit cetăţean de onoare al oraşului, iar Moisescu a mers la Timişoara pentru a-i înmâna diploma. „A fost un om deosebit. Deşi era foarte bătrân şi suferea de diabet, academicianul încă era îndrumător pentru 20 de lucrări de doctorat”, a spus Olimpiu Moisescu. Tot atunci, aceasta i-a propus venerabilului academician să vină în vizită la Călăraşi, dar aceasta l-a refuzat.
„Nu a dorit pentru că se deplasa foarte greu şi era şi departe. A fost mulţumit că un liceu îi poartă numele. Ştiu că mai există un liceu în Caransebeş care se numeşte tot Dan Mateescu“, a mai precizat Moisescu.

O serie de funcţii

Cariera bogată  inginerului a început în anul 1935, la Reşiţa, unde Mateescu a ocupat mai multe funcţii. A fost şef atelier proiectare, şef al Fabricii de Poduri şi Construcţii Metalice din Reşiţa şi Bocşa Montană, unitate proiectată, executată şi pusă în funcţiune sub conducerea sa.

A participat la ridicarea podului peste Prut

În perioada 1934-1948, obiectivele cele mai importante pe care le-a construit : structura metalică a Pavilionului Administrativ CFR Bucureşti, fiind prima construcţie metalică complet sudată din ţară, podurile de cale ferată pe Someşul Mic, tablierele podurilor Ilva Mică, Vatra Dornei şi linia Câmpina-Braşov-Făgăraş-Sibiu. De asemenea, a participat la ridicarea podurilor peste Prut, la Reni şi a condus lucrările de consolidare a viaductelor Borcea. Între anii 1948-1954 a condus Centrul de Studii şi Proiectări al Combinatului Siderurgic Hunedoara, unde a realizat printre altele şi complexul Oţelăriei noi de la Hunedoara, obiectivele la furnalele şi laminoarele vechi de la Hunedoara şi Oţelul Roşu.

De la profesor suplinitor, la decan

În anul 1944, Dan Mateescu îşi începe activitatea de profesor suplinitor la Politehnica din Timişoara, iar din anul 1948 devine profesor titular şi şef al catedrei de construcţii metalice la Facultatea de Construcţii, iar în paralel a mai predat la Facultatea de Mecanică din Timişoara şi la cea de construcţii din Cluj-Napoca. A fost decan al facultăţii de Construcţii din cadrul Institutului Politehnic Timişoara în perioada 1961-1976.

Remarcat şi peste hotare

În acestă perioadă a desfăşurat şi o impresionantă activitate de proiectare: cupola Pavilionului Expoziţiei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a Centralei hidroenergetice Porţile de Fier I, acoperişul Centralei hidroenergetice Porţile de Fier II, acoperişurile spaţiale ale sălilor de sport din Timişoara, Arad, Baia Mare şi Râmnicu Vâlcea, turnătoria de la Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi şi Oţelăria electrică de la Combinatul de Utilaj Greu de la Cluj-Napoca, centralele termoelectrice de la Rovinari şi Turceni. „Un om deosebit, care a reuşit să realizeze foarte multe lucruri importante şi ar trebui să nu uităm oamenii de seamă care s-au născut la Călăraşi“, a spus Nicolae Ţiripan,  directorul Arhivelor călărăşene. Mateescu a reuşit să se facă remarcat şi peste hotare. A elaborat studii şi a întocmit proiecte de execuţie la Centrala Termică Praga Nord şi Sala de sport şi Velodromul acoperit din Tripoli.

Peste 200 de studii şi 18 volume de tratate

Activitatea academicianului s-a concretizat în peste două sute de studii,  comunicări ştiinţifice apărute în reviste din ţară şi străinătate şi 18 volume de cursuri şi tratate. A fost profesor universitar emerit în anul 1971, membru titular al Academiei Române în anul 1974, iar Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti în anul 1997 i-a oferit titlul ştiinţific de Doctor honoris causa. Este cetăţean de onoare al municipiului Timişoara, decorat cu ordinul de merit în grad de Mare Ofiţer, Ordinul Muncii şi Ordinul Merit Ştiinţific. S-a stins din viaţă la 15 aprilie 2008, la vârsta de 97 de ani.
 

Citeşte şi: FOTO Personalitate marcantă a lumii medicale. Dr. Samarian, primul istoric al Călăraşiului, pierdut în negura vremurilorhttp://adevarul.ro/locale/calarasi/calarasi-1_515cf97400f5182b8580a421/index.html

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: