Şi salvatorii din lupta cu COVID-19 pot ceda. Cum trebuie să gestioneze stresul şi care sunt primele semnale că au nevoie de ajutor

Şi salvatorii din lupta cu COVID-19 pot ceda. Cum trebuie să gestioneze stresul şi care sunt primele semnale că au nevoie de ajutor

Şi salvatorii pot fi înfrânţi de stres FOTO Shutterstock

Autorităţile transmit o serie de sfaturi pentru cei din linia întâi care luptă cu COVID-19 şi îi învaţă cum să reducă reacţiile de stres traumatic secundar(STS), asociate cu gestionarea evenimentelor de criză.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei care fac parte din forţele de răspuns, instituţii şi voluntari deopotrivă, în situaţii de urgenţă sunt expuşi la stres. Gestionarea stresului şi luarea pauzelor vor face intervenţia mai bună, se arată pe site-ul fiipregatiti.ro, platforma naţională de pregătire pentru situaţii de urgenţă.
 
Implicarea ta în gestionarea crizei asociate cu COVID-19 te poate afecta din punct de vedere emoţional. Există acţiuni pe care le poţi face pentru a te ajuta să reduci reacţiile de stres traumatic secundar (STS), asociate cu gestionarea evenimentelor de criză.
 
Recunoaşte faptul că STS poate afecta pe oricine care ajută alte persoane într-un eveniment traumatic.
Învaţă care sunt simptomele, inclusiv cele fizice (oboseală, boală) şi psihice (frică, sevraj, vinovăţie) pentru a le putea recunoaşte mai uşor.
Acordă timp, atât ţie cât şi familiei tale pentru a vă recupera după ce ai făcut parte din forţele de răspuns la pandemie.
Creează-ţi un program cu activităţi de îngrijire personală de care te bucuri, precum să petreci timp cu prietenii şi familia, să faci exerciţii fizice sau să citeşti o carte.
Ia o pauză de la ştirile sau relatările legate de COVID-19
Cere ajutor dacă te simţi copleşit sau îngrijorat de faptul că COVID-19 îţi afectează capacitatea de a avea grijă de familia şi pacienţii tăi, aşa cum o făceai înainte de răspândirea virusului.
Semne că suferi de epuizare profesională (Burnout):
Tristeţe, depresie sau apatie
Sentimente de frustrare, care apar cu uşurinţă
Reacţii de apărare - dai vina pe alţii, iritabilitate
Lipsa emoţiilor, indiferenţă
Detaşament - Izolare sau deconectare de ceilalţi
Neglijarea igienei personale
Senzaţie constantă de oboseală, epuizare (secare de energie) sau de copleşire
Poţi să ai senzaţia:de eşec, dar şi că nimic din ceea ce faci nu mai ajută, nu mai are sens, că ai nevoie de alcool/alte substanţe pentru a face faţă.
 
 
Semne de Stres Traumatic Secundar (STS)
 
Teama sau frica excesivă că ceva rău se va întâmpla
Uşor de speriat sau „în gardă” tot timpul
Semne fizice de stres (de exemplu senzaţia că inima îţi bate cu putere)
Coşmaruri sau ganduri recurente legate de situaţii traumatice
Sentimentul că traumele celorlalţi sunt ale tale
Limitează timpul pe care îl petreci lucrând singur şi încearcă să te implici mai mult, fie şi în mediul online în activităţi de echipă, atunci când este posibil.
 
Obţine sprijin din partea membrilor echipei: dezvoltă un sistem de tip „buddy system/camarad”
 
Într-un sistem de tip „buddy system/camarad”, doi membri ai forţelor de răspuns formează o echipă pentru a se sprijini reciproc, pentru a-şi monitoriza unul altuia nivelul de stres şi de siguranţă, cât şi volumul de muncă.
Cunoaşteţi-vă. Vorbiţi despre trecutul fiecăruia, interese, hobby-uri şi familie. Identificaţi-vă reciproc punctele forte şi slăbiciunile.
Fiţi atenţi unul la celălalt. Dacă se poate, încercaţi să lucraţi în aceeeşii locaţie.
Setaţi ore când veţi intra în contact unul cu celălalt. Ascultaţi cu atenţie şi împărtăşiţi experienţe şi sentimente. Încercaţi să acceptaţi situaţiile dificile şi marcaţi realizările/ micile succese, chiar şi pe cele mai mici.
Oferiţi-vă ajutorul pentru nevoile de bază Vorbiţi despre trecutul fiecăruia, interese, hobby-uri şi familie. Identificaţi-vă reciproc punctele forte şi slăbiciunile.
Monitorizaţi-vă reciproc sarcinile de lucru Încurajaţi-vă unul pe celălalt să luaţi pauze. Discutaţi despre moduri prin care puteţi reduce stresul (odihnă, rutina de somn, experciţii fizice şi respiraţii profunde).
Încearcă să creezi un mediu în echipă, în care colegul tău să se simtă în siguranţă să îşi exprime nevoile şi limitele. Facilitează comunicarea lui cu liderii echipei sau ceilalţi colegi.
 
Tehnici de îngrijire personală pentru membrii echipelor de intervenţie
 
Limitează-ţi orele la muncă la ture care nu depăşesc 12 ore.
Lucrează în echipe şi limitează timpul pe care îl petreci lucrând individual.
Încearcă să ţii un jurnal.
Vorbeşte cu familia, prietenii, şefii şi colegii despre sentimentele şi trăirile tale.
Exersează tehnici de respiraţie şi relaxare.
Menţine o dietă sănătoasă şi asigură-te că ai un program adecvat de somn şi exerciţii fizice.
Acceptă că este perfect normal să-ţi setezi limite şi să spui „nu”.
Evită sau limitează pe cât posibil cofeina şi consumul de alcool.
Este important să îţi reaminteşti:
Nu eşti egoist dacă iei pauze.
Nevoile supravieţuitorilor nu sunt mai importante decât bunăstarea sau propriile tale nevoi.
Să lucrezi tot timpul nu înseamnă că vei avea cea mai bună contribuţie.
Există şi alte persoane care pot ajuta în răspunsul la pandemie.
A fi parte din forţele de răspuns în caz de dezastre poate fi o activitate care îţi aduce satisfacţii însă este în acelaţi timp şi şi stresantă. Recunoscând că eşti stresat şi încercând să găseşti metode de a gestiona stresul în timp ce continui să răspunzi solicitărilor, te va ajuta să te menţii sănătos şi astfel poţi continu să îi ajuţi pe cei care sunt afectaţi.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările