Învaţă de mici secretele arheologiei. Detaliile unui proiect care vrea să schimbe faţa educaţiei româneşti

Învaţă de mici secretele arheologiei. Detaliile unui proiect care vrea să schimbe faţa educaţiei româneşti

Copii fericiţi la Şcoasla de Vară de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi FOTO I.S.

Copiii din Călăraşi descoperă patrimoniul arheologic şi învaţă cum să sape pe “şantier” pentru a da la iveală bucăţi de istorie. Mai mult decât atât, piesele pe care le găsesc sunt spălate, numerotate şi conservate, exact cum fac arheologii. Proiectul inedit se desfăşoară la Muzeul Dunării de Jos.

Alături de arheologi şi restauratori, zeci de copii experimentează timp de o săptămână viaţa la muzeu. De luni până vineri, de la 10.00 la ora 12.00, împărţiţi în mai multe serii, copiii ascultă poveşti fascinante despre civilizaţii dispărute, dar şi despre importanţa obiectelor de tezaur care sunt expuse în muzeu. 
 
Ei sunt antrenaţi în activităţi prin care li se urmăreşte atenţia, răbdarea şi meticulozitatea. Totodată, chiar şi în actualul context epidemiologic, activităţile presupun muncă în echipă, dar şi socializare, totul realizându-se cu păstrarea distanţei sanitare. 
 
Bucuroşi că pot interacţiona, dar mai ales pentru că au ocazia să afle secrete din bucătăria muzeului, copiii au povestit că li s-a părut extraodinar să trăaiscă pe viu ceea ce au citit în cărţi sau au văzut doar în documentare TV. Andrei împlineşte 8 ani la toamnă. A participat la activităţile muzeului şi anul trecut când a învăţat tehnica modelării în lut. Nu a pierdut ocazia nici acum de a participa la activităţi. 
 
"Mi-a plăcut foarte mult, totul a fost o joacă şi am învăţat lucruri interesante. Mi-am făcut prieteni şi am petrecut timpul în mod plăcut. Mie chiar îmi era dor să mă întâlnesc cu copii de vârsta mea, având în vedere că de multe luni nu am mai mers la şcoală. Am participat la şcoala online, dar tot mai frumos era atunci când ne aflam cu toţii în clasă", spune copilul.
 
 Ana Maria are 12 ani ani şi este elevă în clasa a VI-a la Colegiul Economic. Alături de fratele ei mai mic, participă în fiecare zi la activităţile de la muzeu. "A fost frumos şi anul trecut, de aceea ne-am înscris la Şcoala de Vară şi în acest an. Învăţăm lucruri frumoase, descoperim civilizaţii dispărute, iar muzeografii sunt foarte drăguţi. Totul este antrenant, în fiecare zi avem de realizat alte activităţi. Totul este diferit de ceea ce vedem în muzeu, la o expoziţie. Aici, pentru puţin timp, noi, copiii, ne transformăm în arheologi, este foarte interesant" a povestit Ana-Maria.
 

Aproape o mie de elevi, instruiţi în ultimii 2 ani

 
Astfel, grupuri de câte 10-15 copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani, vin să descopere fascinanta lume de la muzeu. Elevii sunt foarte receptivi şi deschişi la lucru, dar şi curioşi, dornici de a afla cât mai multe lucruri. Joi, 13 august, ei vor deprinde tehnica modelării în lut.  La atelier, copiii vor învăţa cum să creeze obiecte, aşa cum făceau strămoşii noştri acum câteva mii de ani.
 
Lutul folosit la atelierele din muzeu este un material special, pe care reprezentanţii Muzeului Dunării de Jos îl cumpără din Transilvania. Calupurile sosesc la Călăraşi şi sunt tăiate în bucăţi, pentru a putea fi modelate. „Imaginaţia şi creativitatea fiecăruia intervin în procesul de modelare. Totul se lucrează cu mâna, se frământă lutul, se realizează o bilă pe care o turtim şi apoi cream colăcei sau şerpişori. Este o activitate care a prins la public, elevii sunt tot mai interesaţi de acest lucru, de a se descoperi lucruri noi, de a-şi pune talentul în valoare“, spune Ani Topârceanu, muzeograf.
 
 

Judeţul Călăraşi, un El Dorado al arheologiei

 
Valentin Parnic, arheolog, managerul Muzeului Dunării de Jos, spune că judeţul Călăraşi a fost considerat un adevărat „El Dorado“ al arheologiei. Reprezentativă pentru judeţul Călăraşi este în special cultura Gumelniţa, una dintre cele mai enigmatice, dar şi avansate civilizaţii eneolitice ale vechii Europe. La Călăraşi, în expoziţia Muzeului Dunării de Jos există un adevărat tezaur de obiecte ceramice din cultura Gumelniţa, vase impresionante prin formă şi colorit, cu rol şi semnificaţii uneori misterioase.
„Având în vedere această bogăţie ceramică şi măiestria olarilor gumelniţeni, specialiştii de la muzeu au elaborat un proiect educaţional inedit, care constă în organizarea de ateliere de olărit pentru copii, folosindu-se tehnici vechi de acum 6.000 de ani“, explică Parnic.
 

Gumelniţa, o civilizaţie strălucită

 
Cultura Gumelniţa este una dintre cele mai importante civilizaţii din zona actualului teritoriu al ţării noastre din ultima jumătate a mileniului al V-lea înainte de Hristos. Un element specific acestei culturii este ceramica, în special neagră, dar şi o alta, arsă până devine brună (rar, chiar roşu-cărămiziu), ambele specii bine lustruite, având forme şi decoruri variate, acestea din urmă incizate, în relief şi pictate cu grafit.
O altă caracteristică, proprie acestei culturi, ca şi culturii Sălcuţa (o variantă a culturii Gumelniţa) o constituie topoarele masive şi lamele lungi de silex, ce depăşesc uneori 30 de centimetri, lor adăugându-li-se şi vârfurile de săgeţi şi lănci tăiate în aceeaşi rocă.
 

Vă mai recomandăm şi:

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările