Între 50 şi 400 de lei, taxele pentru serviciile oficiate de slujitorii Domnului. Sărăcii sunt scutiţi de la plată

Între 50 şi 400 de lei, taxele pentru serviciile oficiate de slujitorii Domnului. Sărăcii sunt scutiţi de la plată

Serviciile religioase se plătesc Foto:e-nunti.ro

Între 50 şi 400 de lei sunt cuprinse taxele bisericeşti pe care le achită călărăşenii pentru serviciile oficiate de slujitorii Domnului: botez, cununie şi înmormântare. Pentru uniunea dintre un bărbat şi o femeie în faţa lui Dumnezeu, naşii, părinţii spirituali ai mirilor, scot din buzunar de la 100 de lei şi până la 350 de lei.

Ştiri pe aceeaşi temă


„Taxele religioase se stabilesc la începutul fiecărui an, de fiecare Consiliu Parohial în parte, în funcţie de necesităţi. De exemplu, dacă este vorba despre o biserică veche unde se fac lucrări de consolidare, taxele sunt un pic mai mari. În acest fel, banii colectaţi ajung să fie folosiţi pentru reconstruirea lăcaşului de cult. Practic, este vorba aici despre întreţinerea bisericii. ”, a precizat părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călăraşiului.

Preotul mai spune că taxele diferă de la o parohie la alta, iar slujba se face şi dacă oamenii sunt sărăci şi nu-şi permit să achite taxele stabilite. „Un preot nu poate să condiţioneze oficierea unui act religios de o anumită taxă”,  e de părere părintele Ramon. Astfel, la o parohie de cartier, o cununie se oficiază cu 100 de lei, în timp ce în centru, aceasta costă în jur de 350 de lei. Nu în toate cazurile credincioşi primesc şi chitanţă. 

Nu a cerut bani

Sunt însă şi preoţi care nu cer niciun leu pentru slujba de cununie. Lucia şi Alexandru şi-au jurat credinţă în faţa lui Dumnezeu, la începutul acestui an, în cadrul unei ceremonii restrânse, la biserica Adormirea Maicii Domnului. “Preotul ne cunoaşte şi poate acesta a fost şi motivul pentru care nu ne-a cerut bani. Ştie că avem o situaţie modestă şi cred că acest lucru l-a determinat să nu ne pună la plată. Pe de altă parte, ştiu că părintele este un om de toată isprava, care pune suflet în tot ceea ce face. Nu-şi face meseria ca să câştige cât mai mult, ci doar să aducă mai mulţi oameni pe drumul credinţei. Am dat 100 de lei la sfârşitul cununiei şi toată lumea a fost mulţumită”, spun tinerii căsătoriţi.

Contribuţie benevolă

Preotul Nicolae Truşcă, paroh la mănăstirea Negoieşti, din judeţul Călăraşi, de 32 de ani, vorbeşte pe blogul său despre taxele bisericeşti. “Preotul este acela care trebuie să judece dacă o familie este sau nu sărmană. Taxele pentru serviciile religioase şi contribuţia pentru biserică sunt fixate în fiecare parohie de către Consiliul Parohial, nu de preot, atunci când se întocmeşte bugetul parohiei. Într-adevăr, contribuţia este benevola pentru biserică, dar prin reciprocitate ar trebui ca şi serviciile religioase ale preotului să fie tot benevole.

Nu! Nu trebuie să se ajunga aici. Credinciosul care se declară ortodox şi solicită preotului un anumit serviciu trebuie să fie conştient că biserica are greutăţile ei financiare. Preotul nu are salariu integral de la stat, ci doar o contribuţie, restul completându-se din încasări proprii”.
 

Vă recomandăm şi:

La şcoală, Religia nu ştie să răspundă la întrebarea: „De ce Biserica cere bani pentru lucrurile sufleteşti?“

Biserica lui Hristos nu îngăduie milostenia şi ctitorirea de biserici din bani furaţi

 Să judecăm Biserica în zilele de sărbătoare

325 de ani de la incendiul care a transformat Biserica Neagră în simbolul Braşovului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările