Începe Postul Crăciunului. 40 de zile de tradiţii, superstiţii şi interdicţii

Postul Crăciunului nu este însă pentru toată lumea. Medicii spun că, deşi reprezintă o cură de detoxifiere pentru persoanele sănătoase, este interzis suferinzilor FOTO Mediafax

Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după postul Paştilor, începe în 14 noiembrie şi se încheie în 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru Sărbătoarea Crăciunului este 24 decembrie, ajunul Naşterii Domnului.

În postul Crăciunului este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este miercuri, 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, joi 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, joi 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este marţi 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

Ofrande rituale pentru păsările cerului

La începutul postului, în satele din Bărăgan, încă se mai ţine cont de practicile păstrate din moşi-strămoşi. Se realizează şi ofrandele rituale, dedicate, mai ales, păsărilor cerului. Conform traditieialomita.ro, un vechi obicei ne spune că de Lăsatul Secului, pe 13  noiembrie, trebuie strânse toate oasele şi resturile de mâncare într-o faţă de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”. Acest obicei se practică deoarece se crede că vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.

Plocon, o găină friptă

În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. În Bărăgan, de Lăsatul Secului, finii vin la naşi fără a fi chemaţi, cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi şi o sticlă cu vin. Ei îşi cer iertare pentru greşelile de peste an, iar naşul după ce îi iartă întinde masă bogată unde se cântă şi se petrece până spre ziuă.

În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii”, spune Alina Paul, şef Birou Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

Exerciţiu de voinţă, un antrenament pentru Rai

În tradiţia creştină, postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. Prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Preotul Eugen Tănăsescu ne explică importanţa celor 40 de zile care preced Naşterea Mântuitorului:
“Postul creştin este un admirabil exerciţiu de voinţă: un antrenament pentru Rai. Prin abţinerea de la consumarea anumitor alimente se câştigă o educare a voinţei,  o libertate faţă de adicţii (fie ele şi fireşti), o eliberare din robiile ce ne domină viaţa de zi cu zi. Aşadar, postul este înălţare a spiritului, urcuş duhovnicesc spre sfinţenie”.

Părintele mai spune că regulile creştinismului(postirea, de pildă) sunt necesare doar pentru a ne educa drepturile şi libertăţile, pentru a nu rătăci drumul iubirii sau ţinta desăvârşirii, pentru a ne scoate din pericolul dependenţei de noi înşine. “Astfel, robia lui Dumnezeu este doar eliberarea de robia ego-ului propriu. Centrul de gravitate al vieţii se mută de la noi înşine spre Dumnezeu, concretizat în aproapele. De aceea, în Duminica ce precede începutul Postului Crăciunului se citeşte Pilda samarineanului milostiv, un model eliberator de prejudecăţi sociale. Iar Sf.  Ioan Gură de Aur atrăgea atenţia asupra postirii ca schimbare a modului de trai: Dacă nu îţi schimbi viata, la ce mai posteşti ? Schimbarea bucatelor nu ajută la nimic. (Sf. Ioan Gură de Aur) Însă, din păcate, cum uşor putem constata, libertatea, ca dar divin, este mai greu de purtat decât o dictatură, chiar şi cea a dependenţei de noi înşine. Postire binecuvântată!”, spune preotul Tănăsescu.

Cine poate să postească

Postul Crăciunului nu este însă pentru toată lumea. Medicii spun că, deşi reprezintă o cură de detoxifiere pentru persoanele sănătoase, este interzis suferinzilor. „Bătrânii, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, diabeticii, anemicii, copiii în creştere până la 16 ani şi pacienţii oncologici nu au voie să postească. Deoarece alimentaţia este una sărăcă în proteine, conţine doar glucide,  bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenţi decât să complice bolile de care suferă. Celor care aleg să ţină post, le recomand să nu consume produse din comerţ, gen pate vegetal, caşcaval, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe şi gemuri”, a precizat dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie.