VIDEO Secretele cârnaţilor „chinuiţi“ de Pleşcoi, vânaţi în toată lumea. Reţeta are nevoie de o sută de ore de muncă

E subţire, foarte condimentat iar mirosul, atunci când e pus pe grătar, îţi lasă gura apă. Şi pentru că a fost făcut la Pleşcoi, localnicii de aici i-au închinat un festival care a ajuns deja la a şaptea ediţie. În acorduri de taraf, au sfârâit grătarele iar invitaţii au servit după pofta inimii.

Pe dealurile din zona Berca, la Curbura Carpaţilor, pământul este sărăturos iar asta frăgezeşte carnea mioarelor. Este explicaţia pe care o dau maeştrii bucătari gustului atât de special al produselor care se fac din carne de oaie. Şi tot datorită acestei particularităţi a solului, cârnaţii de Pleşcoi, prima marcă tradiţională înregistrată în România, sunt atât de căutaţi.

Cârnatul de Pleşcoi este un produs ”chinuit” şi asta pentru că până la stadiul de consum are nevoie de peste o sută de ore de fabricatie. 

Reţeta vine din vremuri atât de vechi încât producătorii o ştiu pe dinafară după ce le-a fost transmisă de bunici. Iar secretul gustului nu-l dezvăluie sub niciun chip. ”În zonă s-a împământenit un obicei ca secretul să nu fie împărtăşit. Dar vă pot spune că principalul ingredient este să faci cu pasiune. Depinde câtă sare pui, depinde şi cum amesteci carnea, aici e secretul. Toată lumea face cârnaţi de Pleşcoi în zona noastră şi fiecare are câte un ingredient secret”, declară Otilia Ilie, producător atestat.

Rezultatul orelor de trudă se vede cel mai bine când în jurul grătarelor care sfârâie gurmanzii aşteaptă cu nerăbdare să guste cârnaţii. ”Sunt extrem de gustoşi şi nu oriunde găseşti cârnaţii aceştia, iuţi, aromaţi şi buni. Vin de trei ani la acest festival, pentru că aici ai ocazia să mănânci veritabilii cârnaţi de Pleşcoi făcuţi la ei acasă, proaspeţi”, ne spune Dan Vasilescu, turist din municipiul Buzău. 

Noile cerinţe ale Uniunii Europene au făcut ca din zona Buzăului un singur producător să primească atestatul de la Ministerul Agriculturii. ”Sunt atestat de către Ministerul Agriculturii şi e un lucru foarte bun, adică ne putem valorifica produsele cu altă credibilitate. Pentru cumpărător, înseamnă o altă garanţie a calităţii şi originalităţii produselor noatre”, declară Gabi Ilie, producător atestat. 

La bucate suculente, grase şi condimentate, e musai să potriveşti băutura, altminteri stomacul o ia razna.”La o sărbătoare a cârnaţilor de Pleşcoi merg vinurile seci, extraseci, să poată stinge iuţimea cârnaţilor de Pleşcoi”, spune Emil Stan, de la Staţiunea de cercetare viticolă Pietroasa, prezent cu un stand la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi. 

Atmosfera de petrecere a fost întreţinută cu balade haiduceşti, interpretate de o formaţie de muzică populară din Buzău. ”De la haiduci ştiu că a pornit povestea cârnaţilor. Eu ştiam că haiducii luau animalele de la bogaţi şi dădeau la săraci, sub formă de cârnaţi şi pastramă. Tăiau animalele, ca să nu fie prinşi cu ele. Lumea era săracă pe lumea boierilor”, spune Ana Ion, o turistă din Bucureşti. 

Gazda sărbătorii ne-a spus că ţine cu orice preţ să cinstească produsul tradiţional al Buzăului dar şi zona. ”Este un festival pe care îl facem cu sufletul pe care îl facem tocmai din dorinţa de a promova zona Văii Buzăului, care este o zonă superbă, absolut necunoscută în turismul românesc şi care ascunde o grămadă de lucruri frumoase, nu numai geografice şi economice, ci şi gastronomice. Gastronomia din Buzău este aparte, pentru că are carnea de oaie ca principal ingredient”, spune Simona Tănase, organizatorul festivalului. 

Cârnaţii de Pleşcoi a făcut din zona Berca un obiectiv turistic, aflat în vecinătatea celebrilor Vulcani Noroioşi. „La noi, la Pleşcoi, vin aproape tot timpul turişti special pentru a cumpăra cârnaţi. Foarte aglomerat este însă în perioada sărbătorilor, de Crăciun sau de Paşte. Vin şi din oraşele apropiate dar vin şi de la Constanţa şi de la Braşov. Ca să nu vă mai spun că vin oameni care au restaurante şi cumpără cu sutele de kilograme. Cei care preferă cârnaţii noştrii beau şi vin roşu sau o ţuică tare înainte”, ne dezvăluie Valeriu Marcu, primarul comunei Berca. 

Reţeta cârnaţilor de Pleşcoi, transmisă de la o generaţie la alta

Cârnaţii de Pleşcoi au la bază carnea de oaie însă pot conţine şi carne de vită, mult cimbru, boia, ardei iute şi alte ingrediente pe care numai producătorii lor le ştiu. Odată atestaţi ca produs tradiţional pot fi vânduţi oriunde în Europa iar cumpărătorii au certitudinea că ceea ce consumă este garantat de statul român.

La prepararea cârnaţilor de Pleşcoi se folosesc ca ingrediente principale carne de oaie (85%), carne de vită (15%), usturoi, ardei iute, sare, maţ subţire de oaie. Lipsa aditivilor, folosirea de mirodenii, conservanţi şi membrane naturale, fac ca produsele rezultate să rămână naturale şi sănătoase. Singurii conservanţi folosiţi sunt sarea şi fumul. La afumătoare se foloseşte lemn de esenţă tare, fără răşină.

Cârnaţii de Pleşcoi se găsesc în două sortimente. Cei proaspeţi se pregătesc numai din carne de oaie iar în cazul în care aceasta este prea grasă, adică are mai mult seu, compoziţia ,,se drege’’ cu carne de vită. Acest preparat este afumat la rece cu fum natural din lemn de fag. Condimentele folosite sunt naturale procurate de la ţărani: usturoiul, cimbrul şi ardeiul iute. Acest produs se poate consuma fript sau prăjit şi are termenul de valabilitate de de 15 zile.

Cârnatul afumat de Pleşcoi este un produs crud uscat afumat, maturat în aproximativ zece zile şi conţine numai condimente naturale: usturoi, ardei iute şi cimbru. Pe perioada maturării se fac mai multe presări care în final conferă produsului forma aplatizată. Ca membrană se foloseşte maţul de oaie. Acest cârnat se poate consuma ca atare crud, sau fript, dar nu mai mult de un minut. Are termen de valabilitate e de 30 zile.

Tradiţia cârnaţilor subţiri de oaie, veche de sute de ani

Prima atestare a legăturii dintre localnicii din Pleşcoi şi creşterea oilor vine din timpul lui Radu Paisie (1545-1554). În hrisoavele negustorilor braşoveni se pomeneşte de două transporturi de piei de oaie din Pâcle, un alt sat recunoscut din comuna Berca, şi Pleşcoi în valoare de aproape 1500 aspri, semn că în această zonă se tăiau multe animale, iar pregătirea cărnii era încă de pe atunci o îndeletnicire de bază a localnicilor.

Legenda ”Cârnaţilor de Pleşcoi” spune că în zona dintre dealurile şi vadul Buzăului îşi făcuse tabără o ceată de haiduci. Ei prindeau oile bogaţilor munteni când aceştia veneau la târg la Buzău şi, ca să nu-i prindă potera cu prada vie, o făceau pastramă şi cârnaţi. Haiducii nu mai sunt, dar metoda pregătirii cârnaţilor de Pleşcoi a fost preluată de săteni. Ei au descoperit că oile lor au o carne cu gust special, puţin sărată şi mai suculentă. 

Explicaţia este dată de faptul că dealurile subcarpatice buzoiene au în subsol uriaşe zăcăminte de sare, iar ca urmare a procesului zilnic de evaporare a apei, se depun cristale de sare pe vegetaţia păşunilor.  Carnea oilor din această zonă capătă astfel o savoare deosebită iar produsele derivate au un gust nemaiîntâlnit.

Citeşte şi:

Măceşele şi cătina din Buzău, materie primă pentru industria farmaceutică din Germania