VIDEO FOTO Explozia de la Mihăileşti plasează Buzăul în istoria catastrofelor din România

Publicat: 16.06.2013 23:20

Ultima actualizare: 11.08.2022 00:48

„Explozia de la Mihăileşti” este denumirea generică sub care este cunoscut cel mai mare dezastru produs pe şoselele din România. Un camion cu azot a explodat, pe 24 mai 2004, pe drumul European 85, la Mihăileşti, în judeţul Buzău, deflagraţia soldându-se cu 18 morţi şi 13 răniţi.

Pe data de 24 mai 2004, într-o zi ploioasă de luni, la ora 5.50, a avut loc o explozie puternică în comuna Mihăileşti, pe drumul european E85, la 32 de kilometri de Buzău. Deflagraţia s-a produs la scurt timp după accidentul unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu.

Tirul s-a răsturnat pe marginea drumului iar câţiva şoferi au sunat la poliţie şi pompieri. Până la sosirea echipajelor, camionul a luat foc şi, în timp ce pompierii şi poliţia interveneau, s-a produs explozia, în urma combinării azotatului cu motorina scursă din rezervor. Zeci de imobile din Mihăileşti au fost afectate, pe o rază de peste un kilometru.

Filmul tragediei rutiere

Tragicul episod începe în momentul în care Florin Marcu, şofer angajat la firma Mihtrans SRL din Dolj, pierde controlul vehiculului şi intră în şanţ. Camionul cu 400 de saci de azotat de amoniu de la Combinatul Chimic Doljchim se răstoarnă pe o parte şi ia foc, în partea din faţă.

La ora 5.30, sosesc două echipaje de pompieri din Buzău, şeful postului de Poliţie din Mihăileşti şi doi corespondenţi Antena 1, cameramanul Ionuţ Barbu şi reporterul Elena Popescu.

În timp ce se actionează pentru stingerea incendiului, în jurul orei 5.50, camionul explodează. Mor pe loc 18 persoane şi alţi 13 sunt răniţi. Resturi umane şi ale camionului sunt aruncate de suflu pe o rază de peste un kilometru. Şoseaua este distrusă pe o lungime de peste 30 de metri, în urma exploziei formându-se un crater cu adâncimea de 7 metri. Ziariştii Ionuţ Barbu şi Elena Popescu se află printre cei morţi.

În jurul orei 6.00, la faţa locului apar echipaje ale poliţiei buzoiene, urmate de specialişti de la Protecţia Civilă. Reprezentanţi ai Parchetului Buzău împrejmuiesc zona pe un diametru de 500 de metri. În jurul orei 9.30 soseşte un pluton de jandarmi pentru a strânge rămăşiţele rezultate în urma exploziei.

La doar cinci ore de la producerea exploziei, ancheta de la faţa locului se închide iar buldozerele şi excavatoarele încep astuparea craterului şi repararea şoselei.

Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, apare în jurul orei 9.30 la locul accidentului. Face primele declaraţii, la orele prânzului: "A început evacuarea maşinilor care au fost distruse în deflagraţie, se caută în continuare cadavre. Între timp am trimis indicaţii speciale să se lucreze chiar şi noaptea la refacerea drumului”.

În urma unei campanii de presă, în noaptea de marţi spre miercuri, ministrul Justiţiei, Cristian Diaconescu, face o inspecţie la Mihăileşti. Ancheta este redeschisă, iar echipa de procurori care face cercetarea este schimbată. Ministrul cere scuze, în numele Guvernului, pentru graba autorităţilor locale de a reabilita şoseaua. "Se putea aştepta câteva zile, perioadă în care ar fi trebuit să ardă lumânări", declara Cristian Diaconescu.

Până la sfârşitul săptămânii, apar primele ipoteze privind producerea accidentului. Prima ar fi aceea că, în momentul în care autotrenul a intrat în şanţ, rezervorul s-a lovit de un cap de pod, s-a spart şi a luat foc din cauza unui scurtcircuit la bateria camionului. A doua ipoteză este că sursa de foc a pornit din cabina autocamionului.

Procurorii stabilesc la scurt timp că explozia de la Mihăileşti a generat distrugeri totalizând peste 2,6 miliarde lei vechi.

Guvernul României acordă câte un ajutor de urgenţă pentru familiile victimelor, în valoare de 120 de milioane de lei. Şi răniţii primesc câte un ajutor în valoare de 60 de milioane de lei.

Evenimentul s-a lăsat cu puşcărie

Vinovaţi de producerea dezastrului de la Mihăileşti au fost găsiţi cei trei reprezentanţi ai firmelor care au asigurat transportul şi livrarea azotatului de amoniu: Ionel Neagoe, administratorul Ney Transport SRL, Mihai Gună, patronul Mihtrans SRL, şi Ion Gherghe, fost director al combinatului Doljchim din Craiova. Aceştia au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare, după un lung şi dificil proces.

În decembrie 2006, Ionel Neagoe, Mihai Guna şi Ion Gherghe au fost condamnaţi de Judecătoria Focşani la patru ani de închisoare cu executare, fiecare, şi la plata unor despăgubiri.

Inculpaţii au făcut apel, iar în octombrie 2007, magistraţii Tribunalului Vrancea i-au achitat pe cei trei şi au respins ca nefondate toate cererile de despăgubiri formulate de părţile vătămate, ridicând sechestrele asiguratorii asupra bunurilor lor.

După ce Tribunalul Vrancea a stabilit că nimeni nu este vinovat pentru explozia de la Mihăileşti, atât procurorii, cât şi 37 de părţi civile implicate în dosar au făcut recurs, care a fost admis pe 3 martie 2008 de Curtea de Apel Galaţi. Sentinţa acestei instanţe este irevocabilă.

Soldatul Marian Simi Ilie a rămas fără un picior după explozia de la Mihăileşti

Soldatul fusese încorporat pe 24 februarie 2004. După patru luni de armată, în dimineaţa zilei de luni, 24 mai, a coborât la apel, împreună cu alţi colegi, pentru a pleca pe teren. Era deja la a zecea misiune, ca servant.

A ajuns la locul accidentului iar maşina de intervenţie a parcat pe contrasens, pe banda din stânga, sensul dinspre Buzău. A coborât din maşină cu gândul să racordeze furtunul însă, brusc, o forţă imensă l-a catapultat câţiva metri în aer. A căzut lângă un coleg în agonie, soldatul Georgian Medeleanu.

"L-am auzit când mi-a strigat să fug dacă pot, după care a murit. Am realizat apoi că nu pot să îmi mişc picioarele şi am strigat după ajutor. Ţin minte că am fost luat în braţe de nişte soldaţi şi apoi am ajuns la spital", îşi aminteşte Marian.

A fost transportat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde o echipă de medici a decis să îi amputeze piciorul drept, fiindcă risca o cangrenă devastatoare pentru tot corpul. Patru luni a stat în spital, cu mama sa la căpătâi. Pentru Marian, un tânăr de 20 de ani, fără un picior, viaţa devenise un calvar.

Citește și: S-a stabilit la Constanţa: România va avea un Cod al Urbanismului. Experţi francezi vor ajuta la elaborarea documentului normativ

"Îmi făceam probleme: ce viitor o să mai am, unde mă mai pot eu angaja? Era un chin, mai ales că piciorul mă durea tare, din cauza unei proteze", îşi aminteşte supravieţuitorul de la Mihăileşti.

Unitatea de pompieri a fot prima care i-a întins o mână de ajutor tânărului. După numai câteva luni de la externarea din spital, l-a angajat pe un post de civil, cu un salariu satisfăcător. "Din 2008, am cerut transferul la Mărunţişu, ca să fiu aproape de casa părinţilor mei, din Pătârlagele. Acum am maşină, pe care am adaptat-o, şi mă descurc", spune Marian Simi Ilie.

Povestea unui supravieţuitor din infernul de pe 24 mai 2004

Sorin Teşcan este unul dintre cei cinci militari în termen de la pompieri care au scăpat cu viaţă după explozie. Cu 30 de zile înainte de liberarea din armată, tânărul a trăit cumpăna vieţii sale atunci când camionul pe care trebuia să îl stingă a explodat, curmând 18 vieţi.

„Era o zi mohorâtă, ploioasă, parcă de doliu. Aflasem că e un camion răsturnat. Am plecat cu sirene, alarme iar la Mihăileşti am găsit un nor de fum gălbui şi autotrenul răsturnat pe stânga. A coborât radiotelefonistul cu comandantul gărzii de intervenţie ca să facă cercetarea şi să transmită la bază”, îşi aminteşte Sorin Teşcan.

Maşina se afla la peste o sută de metri distanţă de camion iar Teşcan a coborât să asigure dispozitivul de stingere. Un coleg a venit şi i-a cerut încă o rolă de furtun şi a urcat din nou în camion. „I-am aruncat rola şi exact atunci a fost explozia. Pe moment chiar nu ştiam ce e. Nu se vedea nimic din cauza prafului. Am coborât din autospecială şi nu se vedea nimic la jumătate de metru. Apoi am auzit cum cad bucăţi din aer, după care m-am băgat sub cabina autospecialei ca să mă adăpostesc”, îşi aminteşte Sorin.

Sorin mărturiseşte că imediat a început o răpăială din cauza obiectelor care cădeau din cer apoi a venit mult fum pe sub camion, moment în care a decis să părăsescă zona. „Am alergat cu ochii întredeschişi, ca nu cumva să dea vreo maşină peste mine. Era un tir oprit, cu parbrizul spart şi bucăţi de pământ pe şosea. Apoi am văzut un om, i-am cerut un telefon, mi l-a dat şi am sunat la dispecerat ca să spun să trimită descarcerarea”, spune Sorin.

După ce a ajutat la salvarea unor colegi răniţi, Sorin a ajuns cu un microbuz la unitate, unde erau aşteptaţi deja de rude şi colegi îngrijoraţi. După liberare, toţi militarii supravieţuitori au fost rechemaţi la unitate, pentru angajare. Acum este comandant de echipaj, pe o autospecială şi spune că este încântat de meseria sa, care îi oferă şi momente de satisfacţie.

Lista persoanelor care au decedat la Mihăileşti, pe 24 mai 2004:

Alin Magearu, 37 de ani, Buzău

Camelia Simion, 50 de ani, Râmnicu Sărat

Daniel Pelmuş, 37 de ani, Mihăileşti, Buzău

Doru Mihai Mihalache, căpitan, 33 de ani, Buzău

Elena Popescu, reporter, 26 de ani, Valea Râmnicului, Buzău

Emil Şerbu, Valea Râmnicului, Buzău

Florin Valentin Oprea, locotenent post-mortem, 21 de ani, Blăjani, Buzău

Georgian Medeleanu, locotenent post-mortem, 21 de ani, Blăjani, Buzău

Ion Tudose, 34 de ani, Mihăileşti, Buzău

Ionuţ Ovidiu Barbu, cameraman, 25 de ani, Buzău

Liviu Stan, locotenet post-mortem, 23 de ani, Tisău, Buzău