VIDEO Bătaia de joc din Cercetare. Specialiştii Staţiunii Legumicole câştigă lunar cât muncitorii necalificaţi

Cercetătorul Costel Vânătoru câştigă jumătate din salariul unui profesor universitar din Agronomie

Au inventat pepeni cu gust de kiwi sau vanilie, au omologat castraveţi pentru diabetici sau tomate cu puf şi au introdus în culturi zeci de legume îmbunătăţite. Aceste minuni ale agriculturii sunt opera cercetătorilor Staţiunii Experimentale din Buzău. Este greu de crezut că munca lor nobilă este remunerată precum cea a unui muncitor necalificat, cu salariul minim pe economie.

Datorită cercetărilor de la “Experimentala” din Buzău, în câţiva ani, legumele şi fructele autohtone au prins forme şi arome dintre cele mai nebănuite. Avem tomate în formă de ardei sau de pere, castraveţi albi şi cu ţepi, recomandate diabeticilor. Au creat de-a lungul timpului mai multe soiuri de legume “exotice”, de la castravetele „grenadă”, sau cel cu gust de kiwi, până la pepenele cu gust de coniac sau roşia cu puf.

Este incredibil dar adevărat că, în ciuda rolului lor în agricultura ţării, un sfert dintre cercetătorii Staţiunii Legumicole încasează la sfârşitul lunii salariul minim pe economie. Elena este una dintre tinerele cercetătoare ale instituţiei. Practică meseria mai mult din pasiune pentru că avantajul material este unul umilitor.

”Pot spune că pentru mine ziua de salariu este deprimantă. Lunar câştig 1.200 de lei, deoarece mi se scad nişte sporuri. Când faci această meserie, în cercetare, trebuie să ai şi alte venituri pentru că altfel nu supravieţuieşti”, spune Elena Barcanu, asistent cercetare.

”Eu sunt cercetător dar colegii mei mai tineri au minimum pe economie. Cu aşa salarii, nu este deloc stimulată această profesie”, completează Camelia Bratu, cercetător ştiinţific.

Pentru un salariu minim pe economie lucrează un sfert dintre cei zece specialişti ai Staţiunii de Cercetare. Ajung la un salariu decent, de 3.000 de lei net lunar abia după 35 de ani vechime, toate gradele profesionale obţinute ţi numeroase lucrări ştiinţifice publicate.

”Avem colegi care au plecat din cercetare sau alţii mai în vârstă care au făcut cereri să fie încadraţi la muncitori pentru că acolo grila de salarizare este mai permisivă. Un cercetător are 1.400 de lei salariu iar aproape de pensie poate să ajungă, dacă are toate gradele ştiinţifice, doctorat, undeva la 3.000 de lei bani în mână. Asta, după ani de muncă şi cel puţin cinci examene foarte grele pe care le dai la un anumit număr de ani. Este jumătate din salariul unui profesor universitar”, spune Costel Vânătoru, cercetător ştiinţific.

Nici zilierilor din grădinile Experimentalei nu le vine să creadă că au salarii egale cu cei care trudesc cu mintea în laboratoarele staţiunii de cercetare. Mii de legumicultori din toată ţara folosesc, de ani buni, în grădinile lor seminţe cumpărate de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău.

Instituţia are în structura sa un număr de peste 60 de angajaţi, dintre care 10 sunt cercetători în horticultură. Fondul de salarii este asigurat exclusiv din resurse proprii, mai precis din producerea şi vânzarea de seminţe, răsaduri sau legume, pentru că statul nu prevede un buget de salarizare pentru acest segment.

”Efectiv, după 1990, cercetarea a rămas fără finanţare şi a fost nevoită să îşi vândă din patrimoniu, din bunuri, din tot ce a fost, ca să poată să trăiască. Noi trăim efectiv din venituri proprii. Adică trebuie să scoatem bani ca să putem să ne menţinem, vânzând seminţe, răsaduri şi aşa mai departe. Dotarea este depăşită şi ce este grav peste toate acestea, chiar dacă ai putea să îţi faci venituri şi poţi să dai nişte salarii mai mari, nu te lasă legea pentru că noi funcţionăm după o grilă, ordonanţa de Guvern 10, care prevede o grilă de salarizare foarte mică”, spune Costel Vânătoru.  

Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău a fost înfiinţată în aprilie 1957, sub numele de Staţiunea Experimentală. Este o unitate strategică de cercetare şi dezvoltare pentru zona bazinului legumicol Buzău şi a judeţelor limitrofe, cu preocupări actuale în ameliorare unor specii de tomate, ardei, castraveţi, ceapă, varză de toamnă, salată, fasole pitică şi pătlăgele vinete.