Victor Bivolu, unul din puţinii români cu o pasiune rară: biletofilia

Victor Bivolu, unul din puţinii români cu o pasiune rară: biletofilia

Victor Bivolu

Are cea mai amplă colecţie de bancnote. A strâns peste 1500 de exemplare originale, unele vechi de peste un secol, şi alte 50.000 în format digital, pentru a le expune într-un catalog şi pe un site de specialitate

Ştiri pe aceeaşi temă


După pensionarea din armată, Victor Bivolu a avut norocul să îşi găsească repede o pasiune care să-i dea un rost în timpul liber. Se numeşte biletofilie, pe care ne-o defineşte ca fiind „pasiunea de a studia, vizualiza, de a citi bancnotele lumii, o pasiune imensă care cere mult timp, studiu şi investiţii serioase".

„Mi-am descoperit această pasiune pe stradă, după ce am văzut pe un stâlp din oraş un afiş prin care cineva cumpăra bancnote. Aveam acasă două bancnote vechi, de la părinţi, şi l-am sunat ca să le vând. Se întâmpla acum vreo zece ani. Când ne-am întâlnit s-a întâmplat invers, mi-a dăruit el vreo cinci şi aşa m-a atras în lumea biletofililor", povesteşte pasionatul de bancnote.

Victor Bivolu a pătruns repede în familia restrânsă a colecţionarilor de bani vechi. „De atunci am început să investesc, chiar dacă soţia nu prea e de acord. Bag lunar câte 40, 60 de lei şi cumpăr de la un domn care îmi aduce din târguri sau de la alţi colecţionari. Chiar şi pe internet găsesc foarte multe de cumpărat. Sunt un împătimit, un numismat. Colecţionar, nu comerciant", spune Victor Bivolu.

În cei zece ani de când l-a captivat acest domeniu, Victor Bivolu a strâns în patru dosare foarte groase un număr de 1500 de bancnote, din peste 110 ţări de pe tot globul.

„Am strâns bancnote mari ruseşti, altele timbru, tot ruseşti, bancnote cu tentă politică, electorală, satirică, cum sunt cele japoneze, unele franceze din timpul războiului sau din coloniile britanice, care au nişte decoraţiuni din frunze de palmier, cu aspect sexual", mărturiseşte colecţionarul.

Victor Bivolu spune că această pasiune cere disponibilitate atât financiară, cât şi sufletească. „Cere mult studiu, timp, migală, ca să le cauţi, să le aranjezi, să studiezi. Ajungi să cunoşti multă geografie şi istorie pentru că pe ele apar regi, domnitori, personalităţi culturale, monumente de cultură, statui, poduri, monumente naturale, stânci, viaducte, insule, plus scene din istoria popoarelor, ca cele din America de Sud, sau reproduceri de artă", ne explică Victor Bivolu.

Este tare mândru de o serie de bancnote locale, emise la sfârşitul primului Război Mondial în ţările europene, inclusiv în România. „Atunci au apărut bancnote locale, ale oraşului, ale teatrului, ale brutăriei. Instituţia bancară a statului, nemaiavând putere să suţină economic, a virat bani în contul entităţii locale şi acestea au scos propriile bancnote în cuantumul acelei sume. Notegelduri se numesc acestea. Am fost încântat să studiez aceste bancnote, numai urmărind aspectul grafic deosebit", spune Victor Bivolu.

Lucrează la propriul site de specialitate

Colecţionarul buzoian lucrează la un site de specialitate iar pentru început se „antrenează" pe un blog personal, epaminonda-epaminonda.blogspot.com.

„Am accesat peste 200 de site-uri, toate incomplete. Am adunat din toate, aproape 52.000 de bancnote, faţă - spate, fotografiate, din toată lumea şi din toate timpurile, pe care le-am salvat în foldere. Site-ul se va numi «Incursiune în lumea bancnotelor lumii». Lucrez la o marcă de protecţie pentru ca aceste bancnote să fie vizualizate pe internet, dar să nu poată fi copiate. Tot ce este salvat în computerul meu este fără marcă de protecţie de autor", spune colecţionarul.


Victor Bivolu mărturiseşte că mai are în plan editarea unui catalog. „Caut un partener care să mă susţină financiar, căruia să îi cedez 90 la sută din drepturi. Aş vrea să fie un catalog frumos ilustrat, pe zone geografice, perioade istorice, cu informaţii aferente despre ţara respectivă şi detalii despre conţinutul graficii", spune biletofilul buzoian.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:

- V-a atras atenţia vreo bancnotă românească?
- Sunt multe de spus despre bancnotele noastre, care sunt foarte reuşite din punct de vedere grafic. Trebuie reţinut că noi am avut prima bancnotă europeană din polimer, cea de 2000 de lei, pe fond albastru. A deschis orizontul bancnotei din plastic în Europa.
- Ce bancnote vă plac cel mai mult?
- Ţin foarte mult la cele ruseşti. Cea mai mare bancnotă din colecţie este o rublă rusească, din 1910, de la sfârşitul epocii ţariste, aproape cât o coală A4. Tot din Rusia este şi cea mai veche bancnotă din colecţie, din 1890. Interesant că atunci, generalii din imperiu aveau bancnote proprii, în Caucazul de Nord sau Siberia de Vest".

Ce îi place
Îmi place lucrul făcut temeinic şi admir profesioniştii adevăraţi. Îmi place să discut despre concret, trecut şi prezent, dar nu politică. Ador să stau cât mai mult timp cu micuţa mea nepoată.
Ce nu îi place
Nu îmi place lipsa de cuvânt şi am ajuns să urăsc politica. Înainte eram dedicat unui partid dar acum nu vreau să mai aud de nimeni. Editam chiar şi o publicaţie, acasă, dar mi-a trecut. Nu vreau să mai aud întrebarea «cu cine votezi».

PROFIL
Născut: 17 februarie 1953, Brăhăşeşti, judeţul Galaţi
Ocupaţia: pensionar
Familie: căsătorit, un copil.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările