Scurt istoric al celui mai vechi târg din Muntenia. Aici se întâlneau negustori din toate cele trei regiuni istorice

Scurt istoric al celui mai vechi târg din Muntenia. Aici se întâlneau negustori din toate cele trei regiuni istorice

Drăgaica de la Buzău, cel mai vechi bâlci din Muntenia, are loc în fiecare vară, la mijlocul lunii iunie, şi adună sute de mii de vizitatori şi comercianţi la fiecare ediţie. Târgul dintre ţări, aşa cum a fost supranumită Drăgaica, a fost atestat documentar în Epoca Medievală.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Potrivit istoricului Marius Constantinescu, Drăgaica ar proveni din vremea dacilor deşi prima atestare documentară apare în Epoca Medievală. La acea vreme era complet diferit de ceea ce este acum. 
 
”Era o ocazie de a se face schimb de produse; cei de la munte veneau cu lână, cu caş, brânză şi pastramă, precum şi cu lemn şi vite şi schimbau cu cereale de la câmp", spune istoricul Marius Constantinescu.
 
Târgul buzoian a fost pomenit în documente comerciale din secolele XIII-XIV şi după întemeierea Ţării Româneşti, sub Basarab I (1324-1352), ale unor negustori de carne de pe Valea Buzăului care mergeau cu marfă la ”Târgul dintre ţări, care se organiza, între 10 şi 24 iunie, la poalele Penteleului”.
 
La 1716, Dimitrie Cantemir pomenea despre Drăgaică în celebra sa lucrare, Descriptio Moldaviae. Mai târziu, Alexandru Ipsilanti încredinţa organizarea târgului Drăgaica, ce ţinea trei zile, în zona Simileasca, prin hrisov domnesc, Episcopiei Buzăului, care l-a patronat timp de mai bine de un veac.
”Prima atestare documentară recunoscută despre funcţionarea acestui târg în judeţul Buzău este un hrisov din 26 august 1778 al domnitorului Alexandru Ipsilanti prin care acesta acorda privilegiul Episcopiei de a încasa veniturile”, spune istoricul Valeriu Nicolescu.
Despre Drăgaica de pe plaiurile Buzăului, la 1793, voievodul Constantin Moruzi menţiona într-un hrisov importanţa schimburilor comerciale de la Drăgaică, numită “Târgul celor două ţări”, care era nu doar un loc destinat trocului, schimburilor comerciale, ci şi o sărbătoare folclorică. 
 
 
Acolo se întâlneau păstorii din toate cele trei ţări româneşti, aspect care şi-a adus contribuţia la conştiinţa valorilor şi a limbii comune ale locuitorilor din cele trei Ţări Româneşti.
 
”A fost o activitate comercială cunoscută, recunoscută pe plan local, zonal, şi după 1829 pe plan internaţional, în sensul că veneau comercianţi şi din ţările din jurul nostru. Era cunoscut ca iarmaroc, după denumirea germană jahrmarkt care înseamnă târg anual, bâlci, şi era târg de vite, târg de cereale, târg de produse aduse din Transilvania”, spune Valeriu Nicolescu, istoric. 
 
 
În iunie 1868, Drăgaica a avut un oaspete de onoare care prin vizita sa a sporit prestigiul evenimentului şi importanţa sa comercială.
”La 23 iunie 1868, prinţul Carol vizitează târgul Drăgaica pentru că era unul dintre cele mai renumite târguri din ţară. La vremea respectivă se efectua un troc important aici, în sensul că veneau din alte zone cu mărfuri care nu se găseau la Buzău şi se găseau în comerţ; se făcea chiar troc. Era zona de interferenţă a celor trei provincii istorice româneşti. Veneau ardelenii, braşovenii în special, cu produsele lor, multe de fierărie”, declară Viorel Frîncu, publicist.
În 1909 s-a inaugurat o gară specială pentru Drăgaică iar din 1925 s-a introdus un automobil-camionetă cu care se transportau marfa şi târgoveţii. Târgul s-a transformat mult de-a lungul vremii. Comediile de acum, complet automatizate, nu seamănă mai deloc cu cele de acum câteva sute de ani.
 
Târgul îşi închide porţile în fiecare an, pe 24 iunie, în ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătoarul, sărbătoare cunoscută în popor drept Sânzienele sau Drăgaica. 
 
 
Sărbătoarea Sânzienelor marchează începutul verii în calendarul popular, având loc la trei zile după solstiţiul de vară. Această zi este celebrată încă din vechime şi figurează şi în calendarul creştin ortodox.
 
”Sărbătoarea Drăgăicii descinde din vechile culte agrare, păstrându-şi aproape intact sensul de festum incipium, zi ce marchează în calendarul popular începutul sezonului de vară precum şi perioada culesului şi recoltării produselor vegetale”, susţine Viorel Frîncu.
 
Vechiului târg buzoian i-a fost dedicată şi o carte. „Drăgaica - Târgul dintre ţări” este titlul volumului apărut sub semnătura buzoianului Viorel Frîncu. Lucrarea cuprinde lucruri mai mult sau mai puţin ştiute de publicul larg, descoperite în urma unei ample documentări.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: