România lucrului prost făcut. Primarul care a plătit peste 500.000 de lei pentru 18 kilometri de şanţuri fictive

România lucrului prost făcut. Primarul care a plătit peste 500.000 de lei pentru 18 kilometri de şanţuri fictive

500.000 de lei, pentru 18 kilometri de şanţ regăsit doar în facturi, este concluzia unui raport din 2016 al Camerei de Conturi despre Primăria comunei buzoiene Stâlpu, pe care o acuză că nu poate justifica plata unei sume mari de bani către constructorii care au introdus reţeaua de apă în comună.

În fiecare an, inspectorii Camerei de Conturi descoperă mari nereguli în gestionarea banului public la primării din România. În 2016, a fost rândul primăriei comunei Stâlpu, din judeţul Buzău, să fie arătată cu degetul pentru mari prejudicii aduse banului public. 

Conform auditorilor financiari, la peste 1.000.000 de lei se ridică suma cu care au fost încărcate nejustificat facturile de pe urma contractelor de proiectare şi execuţie a sistemului de alimentare cu apă în comună, amenajare alei pietonale şi branşamente individuale la reţeaua de apă din localitate.
 
Peste 500.000 de lei pentru 18 kilometri de şanţuri existente doar în hârtii
 
O lună de zile au stat inspectorii Curţii de Conturi la Primăria Stâlpu pentru a verifica devizele, contractele şi facturile. Au descoperit rapid o diferenţă uriaşă între sumele facturate de constructor pentru săparea şanţurilor în care au îngropat conductele de apă şi valoarea calculată de Curtea de Conturi pentru lucrările executate în realitate. Concluzia: primăria comunei Stâlpu a admis să achite constructorului peste 500.000 de lei pentru 18 kilometri de şanţuri care în proiect aveau anumiţi parametri de lăţime şi adâncime, iar la execuţie au fost alţii.
 
De menţionat că licitaţia pentru realizarea obiectivului de investiţii „Proiectare şi execuţie sistem de alimentare cu apă în comună”, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, a fost câştigată de firma SC Condor SRL Babadag. Ulterior, aceasta a încredinţat lucrările mai multor subcontractori, firma buzoiană Mega Edil SRL fiind cea care a săpat şanţurile pentru îngroparea magistralei de apă, la Stâlpu.  
 
Mai precis, conducerea primăriei comunei Stâlpu a plătit nelegal, către SC Condor SRL Babadag, suma de 521.000 de lei contravaloarea unor lucrări neexecutate, după cum se menţionează în sinteza rezultatelor acţiunii de audit financiar desfăşurate în 2016. Altfel spus, volumul de săpături ar fi fost majorat nejustificat cu 9.176 metri cubi, la care s-a adăugat costul operaţiunilor de împrăştiere cu lopata şi compactării manuale cu maiul de mână a pământului aferent săpăturilor neexecutate.
 
Calculele auditorilor financiari arată că cei peste 9.000 de metri cubi de pământ ar putea reprezenta echivalentul unei cantităţi rezultate în urma săpării unui şanţ de un metru adâncime şi 0,50 metri lăţime, pe o distanţă de aproximativ 18 kilometri.
 
 
Calcule făcute din pix, fără controale pe teren
 
Din tabăra cealaltă, primarul din Stâlpu, Stelian Gioabă, spune că angajaţii Camerei de Conturi au făcut evaluarea din pix, luând ca referinţă o cupă de excavator. 
”Ei zic că cei care au săpat şanţurile nu au folosit la excavator cupa de un metru lăţime şi că le-a ieşit lor din calcule o diferenţă de zece centimetri în lăţimea şanţului. Doar s-au uitat şi au făcut nişte estimări pentru că nu au săpat ca să facă măsurători ceva, nu au dezgropat. Aşa li s-a părut lor din hârtii, din pix, fără a face vreo expertiză, fără să îţi zică să dezgroape undeva să vadă ce se întâmplă. Au zis, domnule, ăştia au săpat cu o cupă de 90 de centimetri, nu de un metru. La 18 kilometri lungime, cu adâncime de un metru şi jumătate, cât era acolo, au făcut ei un calcul şi le-au ieşit nu ştiu câte tone de pământ cărate. Dar vă zic eu că o cupă de un metru s-a folosit la săpat”, a declarat Stelian Gioabă, primarul din Stâlpu.
Potrivit raportului de audit, căpuşarea bugetului public nu s-a oprit la cele 500.000 de lei, din săpături. Camera de Conturi a stabilit că primăria Stâlpu a mai plătit nelegal către SC Condor SRL Babadag 360.000 lei, sumă ce reprezintă diferenţe dintre preţul unor lucrări şi echipamente înscris în situaţiile de plată şi preţul real de procurare al acestora, între care un grup hidrofor monobloc pentru distribuţia apei, grup hidrofor monobloc anti-incendiu, şi alte componente.
 
În total, la 881.000 de lei se ridică prejudiciul generat prin înscrierea unor lucrări neexecutate, precum şanţul supradimensionat în hârtii, şi a unor preţuri la echipamente sau materiale mai mari decât cele reale de aprovizionare. Primarul din Stâlpu, Stelian Gioabă, crede că auditorii au exagerat rezultatele verificărilor, deoarece toată lucrarea de „Proiectare şi execuţie sistem de alimentare cu apă în comună” a fost monitorizată de un specialist în care a avut încredere.
 
”Am avut un diriginte de şantier, independent şi plătit din bani publici, care a urmărit toată lucrarea. În momentul în care îmi venea un deviz general pentru plată, îmi semna proiectantul, îmi semna executantul, după ce dirigintele de şantier mă asigura că lucrările sunt conform proiectului, fără niciun fel de probleme. Apoi semnam eu şi, mai departe, compartimentul financiar-contabil ducea la îndeplinire sarcinile respective pentru plata lucrărilor. Nu ştiu ce ţeavă a fost, ce motor au pus dar cert este că am avut încredere în dirigintele de şantier”, a spus primarul. 
 
Neregulile descoperite la Primăria Stâlpu nu se opresc aici. Potrivit rezultatelor acţiunii de audit financiar desfăşurate de Camera de Conturi în perioada 2014-2015, conducerea comunei Stâlpu a plătit nelegal către două societăţi, SC Safe Construct Trend SRL Padina şi SC Construct Valcor SRL Costeşti, suma totală de 133.000 de lei. Primăria a acceptat la plată situaţii de lucrări în care executanţii au înscris preţuri la materiale mai mari decât cele reale de procurare, rezultate din facturile de aprovizionare, precum şi manoperă supraevaluată, la obiectivele de investiţii ”amenajare alei pietonale” şi ”branşamente individuale la reţeaua de apă”.
 
În consecinţă, Camera de Conturi i-a cerut Primăriei Stâlpu să stabilească întinderea prejudiciului cauzat bugetului alocat prin PNDL proiectului de introducere a sistemului de alimentare cu apă în comună. Primăriei i s-a impus totodată să ia măsurile legale de recuperare şi virare la bugetul de stat a prejudiciului, împreună cu dobânzile penalizatoare calculate până la data recuperării efective.
 
Raportul Camerei de Conturi, analizat în instanţă
 
Imediat după primirea raportului de la auditorii financiari, Primăria a contestat raportul Curţii de Conturi. ”Contestaţia ne-a fost respinsă, după care ne-am văzut nevoiţi să acţionăm în instanţă, la Tribunal. Suntem în proces cu Curtea de Conturi şi, bineînţeles, cu constructorul, toate cele trei părţi fiind parte în proces. Instanţa a impus un evaluator care a venit deja, a măsurat lungimea, a măsurat bazinele, căminele, urmează să vină să facă mai multe săpături, pe segmente, pe anumite bucăţi din drum ca să vadă dacă s-au respectat lăţimea şi adâncimea”, spune Stelian Gioabă, primarul din Stâlpu.
 
 
Serviciul de alimentare cu apă a localităţii, functional de la 1 august 2016, are peste 850 de abonaţi, adică 85 la sută din locuitorii comunei cu 2.080 de locuitori. ”Oamenii sunt mulţumiţi pentru că jumătate dintre localnici, la momentul în care am dat drumul la apă, aveau apă sărată. Avem un preţ echitabil, de 2,90 lei per metru cub, funcţionez cu serviciu propriu, oamenii îşi scot salariul din serviciul respectiv, din încasări, deci e un lucru bun. Nu nouă ni se impută eventualele cheltuieli nejustificate, ci executantului. Dacă va pierde, va plăti. Sau nu suma întreagă. Va fi în funcţie de evaluarea pe care o va face evaluatorul pus de instant”, spune primarul Gioabă.
 
În vizita de o lună la Primăria Stâlpu, angajaţii Camerei de Conturi au mai descoperit deficienţe la căminele de vizitare existente pe traseul reţelei de distribuţie. Ele au fost remediate la scurt timp prin executarea lucrărilor de etanşare a trecerilor conductelor prin pereţii căminelor pentru a evita infiltrarea apei pluviale în aceste cămine, refacerea tavanului de rigips la camera de pompare şi montarea unei guri de ventilaţie pentru a se evita formarea condensului.
 
Primarul comunei buzoiene Chiojdu, Andrei Fătu, este pe cale să îşi piardă mandatul, după ce magistraţii Curţii de Apel Ploieşti i-au respins apelul la decizia Judecătoriei Pătârlagele, care l-a condamnat la un an şi şase luni închisoare cu suspendare.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările