Plante comestibile care alungă ţânţarii. Cum se folosesc lavanda şi busuiocul

Plante comestibile care alungă ţânţarii. Cum se folosesc lavanda şi busuiocul

Dau arome deosebite mâncărurilor, miresme proaspete încăperilor şi, cel mai interesant, alungă ţânţarii. Vorbim despre crizantema comestibilă, busuiocul de apartament, lavanda, crizantema comestibilă şi tomatele pentru ghiveci. Horticultorii din Buzău au arătat că plantele condimentare şi aromatice conţin anumite substanţe care se comportă precum un insecticid natural.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lupta împotriva ţânţarilor este tot mai greu de dus, iar învingători par a fi supărătoarele insecte care anul acesta au fost mult mai agresive.
 
Ne apărăm cum putem: de la unguente pentru corp şi plase la geam, până la spray-uri sau pastile care ţin insectele la distanţă. Puţini ştiu că însăşi natura ne dă o mână de ajutor în lupta cu ţânţarii.
 
Cercetătorii de la Staţiunea Legumicolă din Buzău spun că au în loturile experimentale numeroase plante cu conţinut de substanţe care se comportă precum un insecticid natural. Lavanda este una dintre acestea.
 
”Florile de lavandă au substanţe aromatice care atrag anumite insecte, pe cele polenizatoare, albinele, dar resping moliile sau ţânţarii. Uleiurile esenţiale nu sunt pe placul acestor insecte”, spune cercetătorul Costel Vânătoru. 
 
 
Şi busuiocul ornamental ne apără de ţânţari. Eugenolul din compoziţia acestuia ţine la distanţă insectele. Această varietate de busuioc este special creată pentru a fi cultivată în ghivece, ţinută în apartament.
 
”Este o plantă aromatică, o plantă medicinală, condimentară şi repelentă pentru ţânţari, deoarece conţine uleiuri esenţiale, eterice, care nu sunt pe placul ţânţarilor. E bine să avem busuioc în casă, pentru că purifică şi este sănătoasă”, declară cercetătorul buzoian. 
 
 
Nu numai soiurile ornamentale alungă ţânţarii, ci şi anumite plante ale căror legume se folosesc în mâncăruri.
 
Tomatele, de exemplu, se comportă precum un insecticid. Cum clasicele tomate nu pot fi crescute în casă, horticultorii au găsit rezolvarea: au creat soiuri pentru ghivece.
”Pe lângă aspectul acesta decorativ, frumos, această plantă are şi caracter de repelenţă pentru ţânţari. Fiind din familia solanacee, este acoperită cu o pudră foarte fină, numită tomatină. În tomatină se găseşte o substanţă foarte toxică, solanina. Ţânţarul, când atinge planta, se încarcă pe picioare cu aceşti grâunciori de tomatină şi când încearcă să scape de ei se ajută de trompa cu care absoarbe sângele când ne înţeapă. În scurt timp, acel ţânţar piere”. Costel Vânătoru, cercetător 
 
Dintre toate plantele, crizantema comestibilă are efectul cel mai nociv asupra enervantelor insecte. Tocmai de aceea, din crizanteme se produc pastilele care sunt utilizate în dispozitivele alimentate la priză.
 
”Conţin substanţe care au prorpietăţi de insecticid. Pastilele acelea se fac din flori şi frunze de crizanteme. Sunt presate, apoi le introducem în acele dispozitive care prin încălzire secretă mirosul crizantemei, un miros plăcut pentru noi, dar nu şi pentru ţânţari”, explică Vânătoru. 
 
 
Plantele au doar câţiva centimetri înălţime şi sunt uşor de întreţinut nefiind pretenţioase la condiţiile în care sunt crescute astfel încât ele pot fi cultivate şi în ghivece sau jardiniere pe balcon sau direct în camera. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: